Duceam lupte intense să-i câştig increderea. Era deja iubita mea, pe hârtie, dar eu o voiam şi cu sufletul. Pentru ea, încrederea era de baza, un “te iubesc” însemna mai mult decât ceea ce crede majoritatea, iar minciuna, oricât de mică, îi provoca scârbă aproape cronică înspre acea persoană ce-şi permitea să o mintă.
Eram împreuna de vreo lună şi mai bine, dar ştiam că nu aveam, încă, ceea ce-mi doream acum: încrederea ei în mine. În adâncul sufletului ei ştia că sunt o persoană demnă să-mi acorde asta, dar e femeie, ştie să mă fiarbă-n suc propriu, ştie să fie precaută şi în acelaşi timp să provoace! Venea însa ziua ei de naştere. Aveam o idee! Era acum sau…mai târziu, dar eu nu mai aveam timp!
Îi cunoşteam deja suficienţi prieteni. Astfel, îi ştiam pe cei ce aveau să vină în barul acela cu nume irlandez unde ea ne invitase pentru ziua ei. Planul meu era pregătit şi era foarte simplu: le cumpărasem fiecăruia câte un ou micuţ, alb şi fără ştampile pe el pe care trebuiau să-l ţină în palmă şi la vedere într-un anumit moment al serii, când una din barmaniţe (cu care aveam să vorbesc înainte, bineînţeles) o va provoca: “Alege oul din mâna persoanei în care ai cea mai mare încredere, fără să le pipăi şi imediat ce-l atingi să îl strangi cu forţă!”. Oul meu era însă cel special, era unul din acele ouă antistres pe care le găseşti pe FunGift, moale si deloc real. Practic, eram într-o situaţie win-win, pentru că dacă alegea oul meu eram OK, iar dacă nu, s-ar fi murdărit de niţel conţinut dar, într-un final, s-ar fi convins de mine!
Şi a venit şi momentul acela, când toate erau pregătite, toată lumea îşi oferise cadoul, inclusive eu (îi luasem niste cercei de aur superbi, pe care îi poartă şi acum, cred) şi băusem atât cât să fie atmosfera placută. Barmaniţa mea a venit, noi cu toţii ne-am ridicat deodată, în timp ce ea se uita mirată şi surprinsă de ceea ce se întampla în jurul ei.
“Alege oul din mâna persoanei în care ai cea mai mare încredere, nu pipăi nimic şi, imediat ce atingi oul pe care îl alegi, îl şi strângi cu putere!”…a răsunat din corzile vocale ale barmaniţei. Sărbătorita noastră bănuia ceva, întreba, bâlbâindu-se, ce se întampla şi care e poanta. Noi stăteam însă cu … ouăle la vedere si tăcând mâlc, scăpând, cel mult, câte un HAI ALEGE! Iar ea l-a ales pe cel din mâna prietenii ei cele mai bune, cu care împărţea acelaşi prenume superb! Când l-a strâns însă, oul s-a spart, ea s-a oprit puţin, noi la fel! Oare ce o să zică, ne întrebam cu toţii, alternând privirile unii-la-alţii cu cele fiecare-spre-ea. Am început apoi să râdem iar ceilalţi o înţepau cu fraze gen “Asta ce înseamnă, de fapt?”
Iar eu am concluzionat…
“Înseamnă că în mine poţi avea întotdeauna încredere, draga mea! La Mulţi Ani! şi îţi ofer şi o inima cadou! Nu e a mea literalmente, căci dacă aş scoate-o din piept şi nu aş mai trăi, spune-mi, cine te-ar mai iubi si preţui aşa cum o fac eu?!” . În tot acest timp, din buzunarul meu stâng de la pantaloni, scosesem şi o inimă antistres. Tot de pe FunGift!
Etichete: cadou, fungift
