envi

La o ora din noapte in care, in lista mea de messenger, suntem doar eu si doua firme de taxi, nu pot sa nu ma gandesc la… incaltaminte! Nu am vreo pasiune feminina catre acest departament, imi vin in cap altfel de ganduri apropo de incaltarile noastre cele de toate zilele.

Va dati seama ce fel de viata au papucii, in general?! Noi, consumatorii si utilizatorii si pasionatii si shoe-aholicŞii, ne bagam, literalmente, picioarele in ei! Deja aici avem o problema. Cui ii convine sa-si bage altcineva picioarele in el?! E fie o dovada de lipsa de respect si de dispret si de desconsiderare, fie o jignire mai blanda, oarecum, ca si gravitate, dar o jignire. Pai asta le facem noi lor, pantofilor de orice fel?!

Apoi, cat de plictisitoare poate fi viata de papuc! Oriunde ai fi, zaci. In intuneric, in ploaie, in dulap sau la intrare pe hol, nebagat in seama decat ca sa-l aratam la altii, ca pe un animal la circ, sau ca sa-l scoatem la treaba, ca pe un sclav. Pe deasupra si neplatit. OK, de acord, ii mai dam cu crema si-i spalam, uneori ii lipim… Practic ii machiem, le facem baie sau ii ducem la medic. Mare scofala, si cainilor li se face asta.

Noaptea insa, ii lasam de izbeliste. Dar eu cred ca atunci incepe night-life-ul papucarimii! Va intreb, cum de noi lasam seara doua sau mai multe perechi de incaltaminte aranjate si ordonate suficient, ca a doua zi sa-i gasim unii peste altii?! Ce se intampla peste noapte? Incepe distractia, se danseaza? Pantoful elegant ia o sanda la dans, ii da un Kiwi Pratico de baut si apoi o duce mai la stanga la o incalecare, cu sau fara sentimente? Slapii si adidasii sunt surferii si respectiv metrosexualii? Ma intreb care din incaltaminte sunt homosexualii… Cum e barfa intre papuci:

- Ai vazut-o fata pe aia, ce cusatura desirata are?!
- Da tu, o nesimtita, umbla asa pe gresie…

Cred ca, de departe, cei mai blestemati sunt pantofii sport, adidasii. La inceput ii luam pentru ca ne place tinuta sport, asortata desigur cu acest tip de incaltaminte. Peste un timp, ce poate varia de la cateva luni pana spre un an, chiar doi, ei devin deja incaltaminte de “hai pana la magazin” sau “hai jos la o tigara, repede” sau “trebuie sa dau o fuga pana la vecina, ma grabesc”. Situatia se complica cand ei devin utilizati doar in activitati sportive. Si nu ma refer la jogging sau ping pong, ci la fotbal! La orice fel de fotbal sau joc in care se foloseste principiul “cu sutul in minge”. Cu adevarat tragic e insa momentul in care ei se rup de tot, chiar si dupa vreo doua-trei lipiri, si devin fie gunoi, fie de dat la vreun tigan sa-ti care vreo patru saci de moloz, vara, la renovari.

Pantofii sunt o rasa blestemata. La inceput sunt niste bijuterii, dar pe masura ce trece timpul incep sa emane mirosuri insuportabile, ne enervam ca se intampla ceva cu ei cand ne asteptam mai putin si, in final, ii aruncam. Poate ar trebui sa-i reconsideram putin… Dar de fapt, toata lumea si oricine si orice se naste pentru a muri! Purtati-i pana mor!! :)

P.S. : De ce le spunem adidasi? Eu stiam ca e pentru ca, imediat dupa revolutie, era in voga si oarecum unica pe piata autohtona marca Adidas, si asa cum acum lumea isi ia o pereche de Nike-uri sau de Pume, lumea pe atunci isi lua Adidaşi… Si s-a intiparit in mintea si limbajul romanului termenul de adidas pentru pantoful sport. Ma insel?