envi

Ma gandesc ca partea sinistra si fara altceva de facut mai bun a omenirii mi-a tot servit, de mai multe ori decat imi doream, adica cel putin o data, stiri cu posibilitatea unui barbat gravid. Grotesc, realmente grotesc. Sa lasam femeii ce-i a femeii, in primul rand, iar in al doilea rand chiar nu vreau sa stiu ca, la un moment dat in timp, urmasii mei masculini vor avea pana si povara gravidismului. In alta ordine de idei, mi-e o greata de dimineata…

Am citit azi aproape orice reactie si analiza de dupa meciul de aseara. Meciul nu l-am vazut, recunosc. Ma gandesc doar ca altadata nu ratam niciun meci al nationalei, dar nu stiu sa spun de ce. Ne batura aia cu 2-1. Asa, si?! Hai sa nu reactionam ca necioplitii sa spunem ca viata mea nu se schimba in niciun fel o data cu chestia asta. Nu analizam vietile nimanui. Ma enerveaza insa sa vad tot felul de scenarii apocaliptice. Toata lumea uita niste fapte reale: in primul rand, s-a jucat fara aia doi ciumegi din Italia; doi, Croatia e o nationala peste a noastra, pe dovedite, nu e ca si cum am aflat asta aseara, ce pisicii ma-sii!!; trois, e doar un meci amical, sa lasam la o parte vrajeli cu aoleo taica, fotbalul romanesc e in prapastie; si in ultimul rand, s-a vazut in vara ca in cazuri extreme, se poate face si un rezultat OK cu cate-o nationala mai high-tech.

Am citit si ca solistul de la Iris, Cristi Minculescu, ar fi intr-o stare ceva mai grava. La un moment dat, in istoria acestui blog, exista articolul asta, in care povesteam momentul in care l-am intalnit pe omul asta. Mie imi placea Iris, atunci, cam cat mi-ar placea acum sa fiu nevoit sa incasez o mana de sare in ochi. Apoi am vazut un concert live, am reconsiderat valoarea acestui gen de muzica si mai ales a formatiei. Nici in ziua de azi nu am vreo piesa a celor de la Iris in vreun playlist curent, dar am vreo sase sau sapte in partitia cu muzica. Acum, nu stiu intregul tablou cu detaliile starii omului astuia, dar daca e intr-o stare imposibila, poate ar fi mai bine…

Si apoi, ma uit pe geam. Londra, efectiv. Vreme mohorata, ploaie marunta, frigut patrunzator si o stare generala de angoasa bacoviana, asta intr-un exercitiu de a-mi supralicita posibilitatile literare. Inca o data nu pot sa nu-mi pun cateva intrebari: cum naiba s-a produs o intreaga opera poetica pe baza acestui tip de vreme?; cum rezista englejii pe asa vreme timp de, probabil, vreo opt luni pe an?; cum va puteti ridica din pat cand afara e asa ceva?; ce poate fi de placut la asa timp, caci stiu sigur ca exista oameni carora le place vremea asta?