envi

de la capăt, cu alineat

Ptiu, sa-mi bag picioru’ nu alta…

A trecut o saptamana si mai bine de la ultimul meu articol. Nici n-am mai verificat daca mai sunt prin ‘roll-urile altora, chestie pentru care am muncit ca s-o dau acum cu bata-n balta ca-n povesti. M-a amuzat nitel cand blogger.com m-a intrebat de parola la Sign in, chestie care nu mi s-a mai intamplat de multisor. O fi uitat si el si Mozilla care-i treaba pe aici. Deh, ochii care nu se vad se uita. Pardon, tastele care nu se apasa se prafuiesc. Nu! Eh, in fine, prins-ati ideea, ma gandesc eu…

N-am scris un rand apropo de tot tambalaul de Paste. Oricum, ideea mea era atat de comuna cu ce-a scris toata lumea, incat probabil ca n-as fi contribuit cu nimic nou. Cred ca nici modalitatea mea de a expune faptul ca Pastele e inca un motiv trecut in calendar cu rosu sa mancam si sa bem ca niste sparti fara fund, caci asta era abordarea mea, nu ar fi fost alta decat a altora. Si am mai spus-o ca daca n-am macar un procent minuscul de ceva altfel decat restul omenirii, nu procedez.

Intre timp mai fu si un cutremur…

Misto, n-am ce sa zic. Eu, la etajul doi, l-am simtit destul cat sa ma miste putin pe scaun. Si vorba aia, ditamai omu’ de-un numar de trei cifre de kilograme. Interesant a fost aftermathul. Pardon, ceea ce s-a intamplat dupa, nu de alta dar nu mai roenglezez prea mult ca se supara nevasta-mea. Pe twitter a fost beton. #pman a fost minciuna! Chiar retin cateva chestii foarte misto, gen Ce cutremur ma, a dat Dumnezeu BUZZ!!! sau replica mea personala, cea care m-a si insurat, cred, anume Cumpar cutremur pen’ca nu mai stiu cum altfel sa fac o femeie sa tremure!.

Bineinteles ca la TV-eu s-au inceput discutii, presupuneri, cifre. Ca vezi Doamne, trebuia un tremurici de asta ca parca trecu un camion mai zdravan pe strada ca sa mai invatam o data ca daca e sa fie pe bune, se prabuseste lejer o juma’ de Romanie si murim intr-un numar decent pentru topurile all-time. Un mare cacat!!! Si daca dam la televizor, ce?! Incepe lumea sa-si renoveze casele? Ati simtit careva nevoia primordiala de a cumpara vreo cativa metri cubi de BCA sa improspatati vreo temelie, ceva? Hai, serios… Pierdem timp, spatiu de emisie si cam atat…

In fine, cam atat cu ce-a fost de cand eu n-am mai fost pe aici. Nu mai promitem nimic. Frecventa in articole, prezenta mai sustinuta etc. Nu! Ce-o fi o fi. Doar un lucru sa mai spun: de inchis, nu inchidem pravalia…


Etichete: , , , , , , , ,
envi on April - 27 - 2009
categories: Uncategorized

4 Responses to “ca de cand n-am mai scris, multe au mai fost”

  1. Ciupercutza says:

    Da, se mai diminueaza cheful de scris cu timpul. Mai ales cand iti creste numarul de cititori si nu-ti mai vine sa scrii orice tampenie (stai, le gandesti, le sucesti, nu-ti mai vine sa dai publish). Stiu cum e ;)

    Auzi, da’ tu la toate le zici nevasta??? Vezi sa nu citeasca vreo iubita d’a ta p’aci, ca o sa ai scandal.

  2. Anonymous says:

    apoi nuu prea aveai chef sa faci nik……poate doar de dota:P

  3. Liviu says:

    Ei, na. Eu zic ca n-ai avut timp, de aceea n-ai mai scris.

  4. envi says:

    @ciupercutza: heh, culmea e ca ai dreptate. vreo cateva zile am avut peste 30 de readers si eram in culmea extazului doar privind cifra aia :)

    @liviu: da, sa zicem :)

Leave a Reply