envi

Care sunteti mai slabi de inima, mai pudici si mai scandalizati de explicit va rugam sa poftiti cu fata la perete. Urmeaza continut concret, scurt, dar genial :) !

Sa ne imaginam un mascul si-o femela. Masculul si femela ajung in punctul in care se mai procedeaza si la sex oral. Si sa vedem o discutie ipotetica:

El: Stii, mi-as baga pula in gura ta, dar e vorba de niste chestiuni la mijloc. Niste principii, niste retineri…
Ea: Ce zici, ma?!
El: Da, nu stiu exact in ce masura as putea sa mi-o bag. Nu stiu exact cu cata convingere, cu cata velocitate.
Ea: Deci mi-o bagi sau nu? Ca eu nu mai inteleg nimic, am ametit deja…
El: Mi-e sa nu am parte de remuscari.
Ea: Esti culmea, cine mai are remuscari in ziua de azi?!
El: Pai ultima data m-a si muscat si remuscat de mai multe ori!

Si vine un moment in viata in care le intelegi pe toate. Ca apa e uda, ca te speli pe dinti sa nu-ti puta gura, ca daca te saruti nu ai sa ramai gravida, ca nu barza aduce copii si tot felul de tampenii de astea.

Si mai invatam ceva, de fapt esentialul acestui articol: ca faci o scoala ca sa prinzi ideea, ca faci o facultate ca sa aprofundezi ideea – sau o alta forma de invatamant de orice fel, dar sa fie chitita pe-o specializare – caci altfel vei sti sa faci ceva cu care sa-ti castigi painea noastra cea de toate zilele, da-ne noua Doamne si ne iarta noua greselile noastre, ca tare idioti mai suntem cateodata!

Material didactic: un articol, un raspuns si 1, 2, 3 comentarii.

Am sa fiu scurt si la obiect pentru ca am deprins prostul obicei de a scrie lung. Heh, n-am sa fiu tampit sa spun ca scriu mult si prost :), doar mult…

Am spus-o si pe tuitar, o reiau si aici: cel mai simplu mod de-a demonstra un prost e sa-l lasi sa vorbeasca. Singurel isi va pune eticheta de dobitoc, nici nu trebuie sa-l fortezi. Mai departe, ca tot filosofam din greu si cu patos: intelepciunea nu inseamna sa stii cand sa vorbesti, ci inseamna sa stii cand sa taci. Ba mai incercam inca ceva, s-avem fundament beton cand om lua-o pe cai concrete: poate cel mai tampit lucru pe care-l poate face un individ e sa se bata cu pumnii in piept s-arate tuturor ce fapte bune face el, ce munca pro-bono procedeaza si cat de maret e acest lucru.

Bun, cred c-am acoperit suficienta patura filosifca. Hai la concrete…

Draga domnisoara Pyuric,

Subsemnatul envi, domiciliat in Iasi, cu blogul de rigoare, va roaga sa-i aprobati cererea de a-i explica cum pastele ma-sii vine asta

nu sunt fomiste, dar ele au si bloguri pe nisa de moda, li se potriveste campania asta… Nici eu n-as lua bani ca sa scriu despre muzica, de ex

??!?! Va rog, deasemenea, sa nu uitati sa specificati domeniul dumneavoastra, munca pe care o prestati, recte ceea ce faceti sa va castigati painea aia de mai sus. Nu de alta, dar sa nu zica lumea ca dezinformez.

12 iunie ’09 envi

Pai bai soro, tu ce-mi spui aici?

Si eu am refuzat fiindca un voucher de 200RON chiar e prea putin pentru a veni cu pretentii gen banner + 3 articole + sedinta foto, chestii pentru care in mod normal iau cateva sute de Euro pe blogul personal (sau chiar mii daca ar fi vrut campania pe Monden.info). Au refuzat majoritatea bloggeritelor cu care au vbit ei prima data… Dar daca am fi avut blog de moda ar fi fost ok si am fi acceptat. La fel cum nici eu nu iau bani de la artisti ca sa scriu despre muzica lor, la fel e ok pt bloggeritele de moda aceasta campanie.

Trecand peste superba delimitare fata de toata feminitatea din blogosfera, lucru absolut senzational dpdv estetic, ce sa mai la deal – la vale, eu nu-ti mai spun ca muzica din Romania e atat de simpla si fara substanta incat a scrie despre ea e la fel de simplu. Ba mai mult, nici n-am sa-ti desconsider munca si efortul depus, chestiuni clare si concrete si cu siguranta demne de luat in seama, fara discutie! Dar tu-mi spui mie cam cat de tare esti tu, cat de gagica esti, ceea ce poate e normal in societatea asta metrosexuala si bazata pe cat mai putine inhibitii si retineri – recunosc, ma depaseste metrosexualismul, eu prefer sexul simplu si la obiect – si, mai mult decat atat, imi mai si spui ca ti se pare normal ca tu sa NU IEI BANI sa scrii despre muzica. CE FACEEEEE??? Pai tu ce faci la monden?! Predai tutoriale de pus asfalt pe bulevarde? Ah, acolo lucrezi, pardon! Las-o in the blood. Deci eu sa cred ca tie ti se pare normal ca eu, ipotetic vorbind prestator de instalari termopane si pvc, sa nu mai iau bani unei firmulite care se angajeaza sa-mi tina stickerul cu numele firmei mele pe tamplarie pentru ca lumea sa stie exact cine i-a executat lucrarea?! Auzi, stii ceva, n-avem nici noua ani si nici nu ne-am nascut alaltaieri.

Si inca ceva, voi – aici nu ma refer doar la madam in cauza, ci la toti guralivii cu impresii de ciumegi – n-ati auzit de participare pentru simplul fapt ca place ideea, place provocarea, place moda in general?! Serios, dau gagicile astea impresia ca nu mananca cu zilele, au internet prin rate si o sug taximetristului sa nu le ia bani cand se misca de colo-colo?! Poate le-o fi placut ideea si-ar fi participat doar pentru asta. Daca e si un bon de 200 RON in schema drept CADOU, ce sa faci, sa-l refuzi?! Da-l in ma-sa, cu sau fara tot aia e. Vina nu e a lor bre, pitpalacilor!!! E firma aia cretina ca nu stie cum altfel sa-si execute niste promovari. Gagicile au ales ideea si nu cacatul ala de bon, lua-l-ar dracu de bon!!! Ce Dumnezeu ba, fratii mei!!! Eu cand am inceput sa ma joc prin online, aveam impresia ca oamenii de aici sunt altfel fata de ceea ce vezi pe strada. Fals, tot o apa si-un pamant, tot romani in Romania.

LaterEdit: unele expresii din articol sunt gresite si alcatuite intr-un mod nitel mai agresiv decat era nevoie; nu voi schimba nimic, articolul ramane acelasi, cu mentiunea precedenta insa!

Vreau, inainte de articolul propriu-zis, sa fac o introducere de tip disclaimer, intrucat subiectul e unul sensibil si desi nu posed un public gigant, nu vreau sa generez chestiuni incomode, nedorite si asa mai departe. Nu-mi propun una articol de timp “invatamant de capatai”, pur si simplu constat, relatez, reiau si explic niste fapte, adaugand o foarte mica si cu grija formulata opinie personala.

Intotdeauna am fost de parere ca rasismul poate fi cu greu predat de cineva care nu a suferit vreodata, vadit, de actiuni rasiste asupra propriei persoane sau a familiei sale. Cu alte cuvinte, consider de-a dreptul tampit un om care care sa-ti spuna ce si cum e rasismul, dar care habar nu are nici macar cum el insusi ar reactiona daca s-ar afla intr-un tramvai plin de omuleti de cu totul alta culoare decat a sa, nemaivorbind de a fi pus in situatii concrete, fie indirecte – a vedea un act de rasism in plina desfasurare la cativa metri de el – sau directe. Din acest punct de vedere, spun doar ca nu am incercat decat prima varianta, oarecum, cand am fost in mijlocul a mai multor persoane, majoritatea de cu totul alta culoare la piele decat a mea. Mai tarziu despre reactia personala…

S-ar parea ca, desi suntem intr-o era in care civilizatia e pusa pe-un piedestal suprem si in care tot ea e cea ce ni se zvarle tuflit in fata cand vreo neregula de orice fel se desfasoara – pateticul discurs “suntem oameni ba, suntem in 2009, n-avem pic de decenta si civilizatie in vene” – rasismul, o clara forma de primitivitate umana, e la fel de puternic printre noi. Singurul lucru pe care l-au facut organizatiile anti-rasism cu ale lor campanii colorate a fost doar sa estompeze nitel ostentativitatea cu care s-ar fi desfasurat unii dintre noi daca societatea n-ar fi blamat atat de tare acest act. Concret, de n-ar fi fost atata mediatizare care sa scandalizeze suficienta lume cu cap pe umeri, unii si-ar fi aratat caracteristicile de rasist cu mai mult tupeu.

Imi este foarte greu sa cred ca rasismul e atat de putin raspandit precum ne fac unii sa credem. Discutam cu cineva si-mi spunea clar, nu-si arata ura fata de culoarea pielii sau unele orientari religioase pentru ca ar sti ca ar fi aratat cu degetul, blamat si exclus din multe grupuri din care face parte. Ar suferi, punct! Altfel, convingerile sale sunt clare: “nu e loc decat pentru cei ca mine“! Si intrucat nu vreau sa se inteleaga ceva gresit, nu vi-l imaginati pe acest om cu insemne si tatuaje pe corp si care, o noapte pe saptamana, se intalneste cu un grup ocult in vreo ruina de la marginea orasului unde practica cine stie ce ritualuri. Nu, pur si simplu are o alta mentalitate, o alta gandire si o alta convingere, nimic fizic, nimic concret decat in unele vorbe fata de oameni in care are incredere.

Bun, avand acest exemplu, ce ma face sa cred ca nu exista multi, infinit mai multi altii in mediul inconjurator? De unde nu stiu ca din toti oamenii care-i vad pe strada si pe care nu i-as eticheta ca niciodata fiind rasisti, de fapt jumatate din ei sunt aidoma celui descris mai sus? Ba mai mult, de unde nu stiu ca altii sunt pana si mai perversi si ipocriti de atat, blamand in acelasi timp rasistii si toata schema rasismului, insa care se stiu in sinea lor suficient de rasisti incat sa fie etichetati clar in acest fel?!

Uitandu-ma la cateva documentare in seara asta, am realizat un fapt atat de simplu si totusi relativ scandalos: e un privilegiu sa fii alb, caucazian! De ce? E rasa suprema prezenta pe glob! Suntem multi, automat e cel mai simplu sa gasesti oameni asemenea tie, clar ca sansele de a fi agreat sunt mai mari. Cele mai mari! Fac o mica paranteza: exista si posibilitatea de a fi caucazian dar evreu, ceea ce ti-ar atrage si alte probleme, insa nu vreau sa discut despre asa ceva. Am o parere destul de agresiva apropo de antisemitism, holocaust si alte alea, nu vreau sa intru in sfera aia, deocamdata…

Spuneam, e un adevarat dar sa fii alb in zilele noastre. Ma uitam la niste chestiuni despre neonazistii polonezi si, intr-un moment de oarecare slabiciune as spune eu, am exclamat in gand un fel de “Multumescu-Ti Doamne ca m-ai nascut alb!” Chestia asta e grava, dar sa lasam la o parte ceea la ce ne pricepem cel mai bine, anume sa ne cacam pe noi aiurea-n tramvai: nu fiti ipocriti si recunoasteti ca asa e! Cine spune altfel, il voi cataloga drept neinformat. Cine spune altfel chiar si dupa ce-i voi arata ce am vazut si citit, inseamna ca e un dobitoc! Simplu…

Problema e grava si, din pacate, ca o opinie personala, nu vad vreun sfarsit candva in viitorul apropiat. Oameni care se denumesc “Divizia 88″ si asta pentru ca H e a opta litera din alfabet, 88 insemnand HH, HH insemnand la randu-i Heil Hitler… Oameni care tin la loc de cinste insemne ale SS-ului nazist, linguri cu insemne naziste gasite pe campurile fostelor lagare de concentrare si bibelouri in forma svasticii puse in locuri unde ai vedea, in poate urmatoarele 9 case – sa fie 10 – fie bibelouri, fie seturi de portelanuri sau mai stiu eu ce. Sigur, aici avem de-a face si cu nitel antisemitism, insa in esenta e nazism, nazism in care unul din factorii importanti era ura fata de alte rase. Oameni care vor teroriza, rupe in bataie sau chiar omori pe cineva care nu e de aceeasi culoare la piele cu a lor sau de alta religie. E chiar atat de simplu pentru acest gen de oameni. Polonezii, ucrainenii, sarbii si rusii ne pot preda lectii de asa ceva, dar nu sunt singurii. Sunt singurii care sunt si mandri de asta, printre altii. Desigur, nu toti. Nu generalizam…

Ceea ce vreau sa spun de fapt este ca rasismul nu mai e de foarte mult timp o problema ci o parte componenta a planetei. Dupa cum spuneam mai sus, tot ce vor face toate campaniile astea si toate emisiunile si toate fluturasele colorate e sa-i puna putin in lesa pe cei care nu au sange sa mearga chiar pana la extrem. Si, din fericire, din astia sunt compuse masele. Imaginati-va ce-ar fi si fara aceasta mini-estompare a unor gesturi ce-ar putea iesi din mintile si corpurile tuturor celor cu suficiente convingeri rasiste…

In concluzie, fiti siguri ca printre noi zac de N ori mai multi rasisti, dar ca societatea, din fericire, a evoluat – putin insa – suficient cat sa fie un rasism de catifea. In gandire, in spatii inchise, intre oameni de incredere si asa mai departe. E un privilegiu sa fii alb, sa fii crestin si asta e o realitate a cotidianului. Nu rasismul in sine e o problema ci magnititudinea la care s-a ajuns. As spune ca totul se datoreaza faptului ca individul din 2009 este bombardat cu prea multa informatie, el fizic si mental nefiind capabil s-o filtreze, sorteze si deci asimileze ceea ce are nevoie. (E un subiect la care voi mai reveni, acesta cu fluxul urias de informatie din zilele noastre).

Iar ca sa raspund apropo de ceea ce spuneam mai sus, eu intr-o incapere, alaturi de niste oameni, iar culoarea predominanta de acolo sa nu fie a mea: am sa fiu sincer, primul impuls a fost sa am grija la buzunare, desi nu erau tigani. Apoi am simtit acea senzatie care imi indrepta privirea catre ei pentru a-i putea observa mai bine; erau diferiti; nu neaparat un instinct rasist, ci pur si simplu ca vedeam altceva decat in viata mea de zi cu zi, insa sunt sigur ca invers m-as fi simtit ofensat. Habar nu am daca asta ma face rasist, cert e ca per total mi-am dat seama, intr-un final, ca sunt oameni exact ca si mine, poate nici macar cu alta culoare a pielii…

N-am mai embeduit nimic pe aici de foarte mult timp…

E cazul. O data pentru ca in sfarsit au venit serile si noptile de vara pe care le astept inca de pe vremea articolului astuia. Si apoi pentru ca mi-am gasit, probabil, cea mai buna coloana sonora pentru ele. Asadar, va prezint, fara titlu pentru ca am o fixatie in a nu-mi imparti muzica cu oricine – :D astept sa vina vreun/vreo desteapt(a) care sa-mi strice schema cu titlul melodiei, dar suntem obisnuiti si cu ei -, o gaselnita personala. Hai ca a venit si vara asta…

RE: Revenim putin si spunem ca, nedorind sa executam dublu embed in aceeasi postare, melodia urmatoare face parte din aceeasi descriere ca cea de mai sus. Deci merita si ea un loc aici…

Sunt mai multe ore si pagini de porno in fiecare zi in mass-media romaneasca decat ore petrecute la scoala si pagini scrise la ele de-un elev roman intr-o zi obisnuita.

Deschizi ziarele, porno! Tate, bucute, craci si guri cu buze lucrate indelung la bisturiu sau la greutati, cracanate sau tuguiate pentru a incita, excita, infierbanta si innebuni – spun ei – mintile masculului.

Te uiti la televizor, acolo parca si mai mult porno. Mai mult pentru ca e mai viu. Nu-i pe baza de simt tactil, nici macar pe simt olfactiv. Dar se misca, se alea alea, se vad altfel. Si aici cu de toate; cu tate care mai de care mai de-un fel, altul sau chiar altul; fustite atat de scurte incat cele care se incheie imediat sub fund sunt adevarate rochii de seara, atat de lungi par pe langa ceea ce ni se ofera acum.

Multa goliciune… Si nici macar de bun gust. Ori mi se pare mie, ori sunt eu un din ala pentru care nici Sharon Stone in tineretea-i tumultoasa nu e o bucatica buna de pus la orizontala si executat miscari de du-te – vino pana cand nu-ti mai stii nici numele propriu din buletin, ori – si tind sa cred ca asta e – toata pornografia asta din media e, in mare parte, de-un prost gust convins.

Nu ne mai doare de-un filtru care sa dea dovada de rafinament, nu ne mai intereseaza un detaliu, o chestie, o treaba. Nu taticu, sa fie piele, sa fie tate, sa fie cururi, sa fie chiar si microsecvente cu putulici fluturate prin fata camerei, in general SA FIE! Multa!!! Cat se poate de multa piele de femeie, multe tone de tate, kile intregi de buci si, daca tupeul si indiferenta fata de sine sunt la extrem, mai fluturam si-o putulica cate-o micro sau nanosecunda prin fata camerei, sa dea bine pe ideea ca vei ramane aia care s-a cracit s-o vada toata tara pana-n strafundurile uterino-vaginalo-spurcate.

Noi vrem sa vedem cat mai multa intimitate dintr-o toapa care e determinata sa-si arate toate cele. Si aici asa avea cateva puncte de vedere din unghiuri diferite, in functie de postura fiecaruia implicat in toata aceasta pornografie ostentativa:

1. Desi e aproape imposibil, incerc sa ma pun in locul aleia de-o comite. Sigur, incep prin a spune ca sunt constient ca nu suntem noi singura tara cu caprite pornografice care isi ies din atributii mai mult decat e nevoie. Insa imi permiteti sa cred ca s-ar putea sa fim tara cu cele care sunt cele mai cretine?! Stau si ma gandesc, ca femeie, ca domnisoara, ca viitoare doamna probabil si nevasta, mama, sau macar potentiala, cum te poti flutura in rusinea goala pe toate foile de ziar reciclate, pe toate sticlele de televizor de la posturi TV turbate dupa audienta tinand cont de faptul ca, cel putin din punctul meu de vedere, desi orice femeie isi are frumusetile ei, femeia e o sculptura si toate cliseele astea mai departe, o femeie atrage cel mai mult prin demnitate, decenta si stil. Sigur, nu vreau sa las nicio urma de ipocrizie spunand clar ca o femeie mai atrage si printr-o curbura, printr-un nivel in care umple sau nu sutienul, asta daca-l poarta au ba si asa mai departe. Dar inevitabil ma gandesc, nu cumva si astea tin de stilul unei femei? O femeie stie sa-si puna in valoare ceea ce are si stie exact cat, cand si unde si asa mai departe. A te pur si simplu dezveli e simplu, asta o poate face oricine…

2. Nitel mai simplu e sa intri in pielea celor care ofera asa ceva, respectiv publicatiile si televiziunile care-si umplu spatiul cu tot felul de fufe ahtiate dupa faima si notorietate. Sigur, intr-o piata capitalista si intr-o lume in care banul, implicit profitul, troneaza ca prioritate, e clar ca scopul tau primordial e sa vinzi. Cum? Eh, asta ti-o dicteaza in principiu publicul. Adica el iti spun ce vrea, iar tu treci la treaba si produci ceva in conformitate cu cererea. Probabil ca din punctul asta de vedere, cei in cauza, omuletii din media care inunda orice spatiu cu tate si bucute, aproape ca n-au de ce sa fie luati la tranta. Si asta pentru ca…

3. … exista publicul care asta-si doreste, care asta vrea si care asta cumpara. Intr-un fel e si normal. E dovedit din orice punct de vedere si prin orice mijloc si in din orice unghi si prin orice modalitate ai privi-o ca sexul vinde. Intotdeauna o reclama, fie ea cat de proasta ca si concept, idee si realizare, va vinde produsul respectiv daca in ea e o starleta din asta goala peste tot care si in spot e la fel de dezvelita de textile. Pentru ca asa e omul, e un animal, in esenta. Iar goliciunea, sexul, pornografia asta relativ naiva, tin de carne, de instincte animalice, in esenta. Sigur, intervine undeva si autocontrolul, caracterul, decenta si asa mai departe. Insa per total, sexul vinde. Problema e ca la noi nu mai tinem cont de nimic. Masculul roman intra-n transa cand vede o pizda la televizor si ar fi in stare sa discute si zece ore la vreo zece beri despre femei goale si tot ce tine de acest subiect. Nimic altceva!!! Ori daca publicul asta vrea…

In concluzie, am fost intotdeauna de parere ca o femeie nu stie ce vrea dar barbatul stie perfect ce vrea: vrea femei! Cat mai multe!!! Pe sistemul asta, romanul e un campion care nu-si doreste decat o caprita din asta cracita, neinteresandu-l realmente nimic altceva. Repet ceea ce am spus si mai sus, nu sunt ipocrit si nici nu vreau sa las impresii gresite, vorbesc doar despre fatucile care apar in ziare si la televiziuni publice cu tiraje si audiente nationale. Din punctul asta de vedere, s-ar parea ca publicul roman nu e deloc rafinat ci vrea doar canitate. Mult, constant si nici macar neaparat divers…

Silvia e o persoana foarte importanta pentru mine ca si om cu blog. Detaliile le veti afla candva, cert e ca, in mare masura, ii oarecum datorez existenta blogului cam in proportie de 90%. Nu ma refer la partea tehnica.

Si intrucat tot Silvia mi-a trimis ieri o melodie de-a dreptul fabuloasa, nestiind foarte bine in ce mod as putea sa o rasplatesc – sa stii, femeie, parca ti-as oferi acele sase beri, parol :) – m-am gandit ca as putea sa-i fac un bine: sa-i ofer posibilitatea de-a zambi sadic fata de suferinta prin care voi trece in urmatoarele zeci de minute, probabil si ore…

Asadar, 99 de chestiuni despre mine. HEI RUP!

1. Dintotdeauna mi-am dorit sa fi avut o sora. Soarta n-a tinut cu mine…
2. Mi-e foarte greu sa-i raspund cuiva la intrebarea “Ce muzica asculti/iti place?” Asta pentru ca nici eu nu stiu foarte bine decat pe ascultatelea, ca sa zic asa.
3. Muzica e insa o pasiune puternica. Nici nu concep sa ies din casa fara mp3 player-ul de rigoare, chiar daca n-am sa-l folosesc.
4. In principiu, ador reggae, trip-hop, progressive house, soulful silky house si hip-hop; toate insa cu filtre foarte, foarte puternice!
5. Pana pe la 13-14 ani am ascultat doar manele si dance romanesc.
6. Inca mai am o caseta cu 3SE si una cu K-Pital.
7. Am trei culori preferate.
8. Una e galbenul, doua nu conteaza.
9. Cand am aflat ca galbenul e culoarea geloziei, am inceput sa fiu mai rezervat in a eticheta acest gen de definiri ale personalitatii drept stupide.
10. Care n-ati prins ideea, gelozia ma defineste :)
11. Iubesc vodka!
12. Pe doi ar fi vinul, apoi berea si, mai rar, ginul tonic.
13. De la frate-miu am auzit de ginul tonic cu marar. Am incercat. E bun!!!
14. Nu pot sa dorm intr-o camera complet intunecata.
15. S-ar putea sa-mi fie frica de intuneric.
16. Maica-mea e fosta profesoara de franceza timp de patruzeci si ceva de ani.
17. Da, stiu franceza, insa doar 10% datorita ei.
18. As da foc oricarui mijloc de transport in comun sub forma de microbuz modificat.
19. Nu am carnet de conducere.
20. Chiar si asa, stand in dreapta probabil cateva zeci de mii de kilometri bune, ma consider mai sofer decat unii tembeli de pe sosele.
21. Imi gasesc foarte greu un film pe care sa-l vizionez cap-coada.
22. Pe cele pe care le gasesc, le vad de minim zece ori.
23. Recordul e Friday, pe care cred ca l-am vazut de minim douazeci de ori.
24. Ador Seinfeld pana la paroxism. Probabil ca am vazut toata seria de vreo zece ori, nu exagerez!
25. Inca ma mai uit la desene animate. Si inca des! Si aici mi-e greu sa-l definesc pe cel preferat.
26. Consider ca o persoana obeza – sau cu probleme de greutate in surplus vizibil – care se imbraca mulat, insulta mediul inconjurator.
27. Unul din lucrurile cu care ma mandresc este ca am absolvit Colegiul Negruzzi din Iasi.
28. Nu ma mandresc cu rezultatele ca elev, ci mai degraba cu apartenenta la o anumita tagma.
29. Am copiat la BAC.
30. Am copiat si in liceu si la facultate.
31. In gimnaziu si in primara am fost oarecum tocilar.
32. Una din senzatiile care-mi plac e sa merg cu autocarul pe timp de noapte.
33. Inca si acum am mouse cu bila.
34. Nu mi-am curatat niciodata tastatura la modul exclusiv. Si totusi nu am avut nici limbrici, nici aviara gripa si nicio boala din cauza asta.
35. Desi nu e mare lucru, sunt foarte multumit de faptul ca pot scrie corect si cu privirea la 180 de grade fata de tastatura :)
36. Pana acum vreo sase luni eram contra laptopurilor. La modul agresiv. Sincer nu stiu cand si de ce mi-am schimbat parerea.
37. In orice caz, nu mi-as cumpara unul.
38. Nu-mi plac oamenii care-si cumpara un accesoriu doar pentru a se sparge-n figuri la modul ostentativ. Cu alte cuvinte, urasc snobii convinsi.
39. Ah, nici monitor plat nu am. Am din ala de moda veche :)
40. Mi s-a furat o singura data telefonul mobil. Atunci s-a lasat cu bataie.
42. Apropo de bataie, am luat si bataie pe stadion. Nu de bagat in spital, dar destula cat sa simt.
43. Sunt rapidist!
44. Urasc Dinamo si am sa-i urasc chiar si daca asta ma va omori :)
45. Echipa mea de suflet e insa Manchester United.
46. La finala Ligii Campionilor din ’99 am plans cand au egalat. De fericire…
47. Anul asta am plans de nervi.
48. Imi mai plac Poli Iasi si Lille OSC, atat!
49. Da, sunt microbist. Inrait!!! Atentie: una e una si alta e ultras, clar?! Fara mistocareala…
50. Rozul pe baieti – in orice forma – mi se pare de prost gust.
51. Ii consider pe cei ce compun bannerele din tribunele de pe stadioane adevarate genii.
52. Daca ar fi sa plec din tara, as taia-o in Franta fara discutii!
53. Mi-as dori sa invat araba.
54. In clasa intai (sau a doua, nu mai retin) am facut pe mine la ore. Din aia mai maricica, intelegeti?
55. Nu mi-a fost niciodata rusine sa o recunosc, de la o anumita varsta incolo :)
56. Am impresia ca sforai. Intelegeti-ma, polipi si alea alea.
57. Desi nu-mi plac oamenii care nu stiu sa scrie corect dpdv gramatical, pana in clasa a 12a nu puneam cratime in conversatiile de pe messenger.
58. Mi-as face un blog special pentru a-i vana si expune pe cei ce habar nu au sa scrie romaneste.
59. Am un obicei foarte scarbos: corectez pe oricine si la cea mai mica greseala, indiferent de circumstante!!!
60. Bineinteles ca am si suferit din cauza obiceiului astuia dar nu ma pot abtine.
61. Cred ca lauda de sine intr-un domeniu pe care-l stapanesti intr-o proportie debordanta nu e deloc neregulamentara.
62. Pe de alta parte, nu-mi plac oamenii care se supraestimeaza si care isi supraliciteaza fortele proprii.
63. Imi place sa cred ca stiu sa pierd.
64. Sunt insa foarte scarbos atunci cand castig :)
65. Cel mai mult urasc sa-mi cumpar haine!
66. Pantofi insa – de orice fel – nu.
67. Mi-am dorit dintotdeauna sa joc sah cu septagenarii din parcuri.
68. In general, mi-as fi dorit sa fi facut sah de performanta.
69. Un joc de carti pe care mi-as dori sa-l invat e Bridge.
70. Am un fix foarte enervant – pentru cei din jur – apropo de muzica: n-o impart!
71. Nu cu oricine, in orice caz…
72. Nu-mi plac iPod-urile, deloc!!!
73. Nu-mi place sa mi se spuna Mihăiţă.
74. Consider ura un sentiment puternic deci as fi flatat sa aflu ca cineva ma uraste.
75. Deasemenea, nu ma deranjeaza sa fiu facut porc; povestea cu orgasmul…
76. Cred ca prefer mai degraba o vreme foarte calduroasa decat una foarte geroasa.
77. Dependent de internet, clar!
78. Unul din numele de fata pe care le prefer e Irina. Celalalt e Ioana.
79. Mi-ar fi placut sa ma numesc Daniel.
80. Am avut sansa, recent, sa-mi dau seama exact ce prieteni am. Recomand tuturor sa se puna cumva in situatia asta, e ca si cum va salvati singuri viata.
81. Unul din lucrurile care mi-ar placea sa le fac zi de zi, in fiecare vara e sa stau la scara blocului meu cu o bere, doua si o companie placuta. Pana dimineata…
82. Urasc termenul amic.
83. Asemenea cu blogosfera si gamer.
84. Imi place sa gatesc. Lumea zice ca o fac si relativ bine.
85. Ma consider o persoana cu foarte multa rabdare. Si la propriu si la figurat…
86. Depasita insa, reactionez foarte urat…
87. Nu-mi place sa citesc. Am citit vreo cinci carti la viata mea si consider ca am citit cu cinci mai multe decat ar fi fost nevoie.
88. Apropo, eu n-am citit chestiuni precum Amintiri din Copilarie, Toate Panzele Sus si alte clasice din astea de capatai ale literaturii romanesti.
89. Am luat 10 la BAC la romana oral si 9,00 la scris, insa…
90. Nu stiu Crezul, nici Luceafarul, nici Desteapta-te Romane intreg.
91. Daca ma intrebi de-o strofa din poezia romaneasca, s-ar putea sa ai satisfactia de a ma vedea in mare dificultate.
92. Sper ca intr-o zi sa stiu capitalele fiecarui stat de pe planeta. Deocamdata sunt undeva la 7 din 10 ca nivel de cunoastere, cred.
93. Pana acum nu mi s-a intamplat sa nu gasesc o melodie pe care mi-o doresc sau pe care cineva ma intreaba daca pot/vreau sa i-o caut. Fara convertiri de pe YouTube, jur!
94. Imi plac spectacolele vechi ale celor de la Vacanta Mare.
95. Am ras de-am crapat la Borat; nu-l consider insa ca fiind un film bun.
96. Nu-mi place sa fiu cel care imprumuta cuiva bani.
97. Teoretic insa, ma achit de datorii; nu stiu daca stau foarte bine si la respectarea termenului, recunosc.
98. Cred ca as muri daca mi s-ar arde hard-disk-ul cu care functionez acum.
99. Imi plac cartile de joc, in special cele de casino, dar nu numai; am si o mica colectie de care ma voi ocupa sa o maresc.

99! Nu o dau mai departe, s-o preia cine doreste. Multumesc inca o data Silviei: daca nu imi dadeai tu ideea asta, ramaneam fara articol inca vreo cateva zile. Iarasi tu :)