envi

…e unul din cele mai bune lucruri care i s-au intamplat vreodata romanului…

Ce intelege romanul prin democratie? Simplu, intelege ca poate spune si face orice doreste, oricand doreste, aproximativ oricui doreste si nu va putea fi vreodata bruiat si faultat de cineva, in fiece fel, din simplul motiv ca Romania e acum, constitutional, o tara in care troneaza regimul democratic.

(3) România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradiţiilor democratice ale poporului român şi idealurilor Revoluţiei din decembrie 1989, şi sunt garantate.

Deci, cu alte cuvinte, paragraful asta ne da voie sa… orice! As indrazni chiar sa spun ca mai degraba intai ne gandim ca e democratie si putem face orice, spune orice si executa ce ne trece prin moalele capului si abia apoi ne gandim daca e vreo lege care sa ne dea la gioale asupra actiunilor sau cuvintelor noastre.

Omuletii dau drumul la gura si baga orice le trece prin cap, fie ca e calomnie, fie ca e vorba despre rastigniri la nivel social, n-are nicio importanta. In momentul in care ii vei spune Pai stai ca, uite, nu e normal sa faci asta, pentru ca… , ti-o va taia scurt: E democratie, fac ce vreau, hai mars de-aici! E o replica pe care o intalnesti in bucala oricui ii reprosezi un minim de ceva neregulamentar sau care depaseste o limita a bunului simt. E democratie, s-a murit in ’89, s-a varsat sange si deci noi avem voie sa facem orice, sa spunem orice pentru ca suntem o tara libera si ne-am castigat dreptul asta prin mardeala cu securistii care ne-mpuscau. Mhm, clar ca da, de acord, dar limita, limita avem? Ca democratia inseamna libertate, drepturi si toate cele, asta e clar si limpede si e batuta in cuie in mentalitatea umanitatii de pretutindeni. Ca noi, carpato-danubiano-ponticii suntem niste capete seci care intelegem exact ce dorim noi ca inseamna democratia, asta e alta teza…

Si uite asa democratia devine o notiune foarte prost inteleasa de romanime. Cu orice drept si libertate vine si o indatorire si exista si o limita, atat in dreapta cat si in stanga punctului de pe axa. Pentru noi insa, democratia inseamna, practic, lipsa limitelor in ceea ce putem spune si face. Ne ascundem sub perdeaua unui E democratie castigata cu sange si credem astfel ca lumea e a noastra. Si din nou incep sa ma intreb, chit ca oi starni, probabil, niste valuri: nu cumva un procent din era comunista, anume niste principii si niste legi si niste chestiuni erau tare bune in prezent? Ma intreb…