Realizez cu stupoare cam prin cate chestii trece o femeie si cam de cate e capabila pentru a impresiona un barbat. Ma rog, nu ca le-as plange soarta. Din punctul meu de vedere, n-au decat sa traga si la plug intr-o zi imposibila de august ca sa-si castige masculul, intrucat din momentul in care a facut-o, e ca si cum e stapana lui si si-a facut rost de-un ceva pe care-l manevreaza cam cum doreste pentru ca, nu-i asa, ea are pisicuta, ea face regulile. N-are sens sa explicam altfel, toti o patim la un moment dat, asta e viata…
Le-ati vazut pe aste muierusti?! Se fardeaza de nu-i adevarat ca timp si cu migala si, ca si cum nu-i suficient, sunt si niste ninjaloaice care-si protejeaza tencuiala cu pretul comoditatii psihologice si fizice. Stau cu chestii de plastic in sau pe cap cat li se potriveste parul in forme si directii si arhitecturi uneori inexplicabile, doar ca sa faca de-trei-minute impresie acolo unde se duc. Probeaza si dezprobeaza si incaleca ‘jdemii de haine si combinatii in speranta ca ceva de stofa o va propulsa pe scara atractivitatii. Isi gauresc urechile, isi parlesc picioarele si zona inghinala cu ceara pe care eu n-as picura-o nici pe dusmanii mei care ma bateau la gradinita cand eram mic pentru ca-i intreceam la inaltime. (Stiti gluma aia a lui Seinfeld care se intreaba cum e posibil ca o femeie sa se epileze cu ceara si totusi sa-i fie frica de paianjeni?)
Ce ma amuza pe mine e ca, in timp ce femeile se chinuie, se agita si aproape ca se macelaresc, uneori, pentru a capta atentie si a-si evidentia plusurile in evidenta lor cautare a ceea ce vor, adica a habar-nu-au-ce, pentru noi totul e foarte simplu: noi vrem femei, cu rareori incredibile si incomensurabile pretentii sugestive la nivel de detalii minuscule. Noi vrem femeia de multe ori pentru simplul fapt ca e femeie, nu pentru ca una pute mai bine decat alta, ca e mai complexa la parul din cap decat nu stiu care sau ca e machiata mai tomnatic decat proasta aia care se machiaza varatec acum in noimebrie. Ma rog, unele chestii poate chiar conteaza, dar atunci intervine alcoolul :)
Ah, si inca ceva…
Ca tot femeile se chinuie, se agita si aproape ca se macelaresc, uneori, pentru a capta atentie si a-si evidentia plusurile, ati observat ca noi, barbatii, desi le vrem, n-am prea progresat la nivel de abordare? Prin viata de zi cu zi a oricarui individ trece cate-o potentiala nevasta/temporara relatiune/mama ce-as culca-o!. Ea trece, noi vrem sa-i explicam ca vrem o trebusoara. Si ce facem? Pai noi o vrem, dar inca n-am trecut de etapa fluieratului de peste drum, claxonatului la semafor sau in treacat pe straduta, replicilor ieftine zvarlite la modul inchipuit subtil… O vezi? Iti place? O vrei? Da, da, da!!! Claxoneaz-o, va fi a ta inainte sa se termine goarna de sub capota! Te-ai da de-a dura cu ea? SIGUR! Pai atunci ia si zi-i in treacat ca merge ca o pendula de ceas cu cuc si apropo de cuc, vorba aia… E bine macar ca noi stim ce vrem: noi vrem femei.
Asadar, pana cand oare n-o sa mai vreti a intelege ca sacrificiile voastre auto-mutilatoare conteaza cam cat pret puneti voi pe cati hectometri patrati de teren arabil in judetul Caras-Severin avem noi?! Voi nu stiti ce vreti, voi d-aia va tunati pana va rasturnati. Noi stim ce vrem, noi va vrem! Simplitate pe de-o parte, si totul pe sistemul “drept la tinta” dar mai cizelat pe cealalta! Efect garantat, nervi putini, satisfactie axiomatica, fete zambitoare si fara riduri! Ura si la gara, sa prospere ambele popoare!
Dar la urma urmei, eu sunt doar un idealist ce crede ca lumea, ce nu s-a schimbat de decenii si chiar secole, chiar mai poate fi schimbata…
Etichete: barbatul, contact, dorinta, femeia, relatii, sentimente
“Noi vrem femeia de multe ori pentru simplul fapt ca e femeie” – sau cum ziceam eu, pentru simplul fapt ca are o gaura :) Bun, mesajul asta il pricepusem deja. Mai departe. Si femeile vor barbati. Concluzia pana aici ar fi ca barbatii vor femei si femeile vor barbati.
Dar… mai exista si comparatia cu persoanele de acelasi sex. Un barbat imi spunea in primavara ceva de genul “Nu te amagi ca si-a tinut gura, chiar daca e insurat – toti barbatii se lauda cu femeile pe care le-au avut. Toti.”
Si femeile se compara in permanenta cu altele. Sau cel putin eu fac asta. Si nici macar nu e vorba doar de femei reale. Poate fi vorba si de imagini idealizate sau de femeile din plastic din vitrinele magazinelor. Stii ca ma opresc uneori in fata vitrinelor si incerc sa suprapun silueta mea peste silueta lor, femei de plastic, fara fata, uneori fara cap? Sau ma compar cu pozele mamei din tinerete. Arata mult mai bine ca mine cand avea varsta mea. Barbatii ii faceau mereu complimente cand mergeam undeva. Unii mai indrazneti nici nu-si tineau tentaculele acasa. Ea era o femeie frumoasa. Eu eram un copil urat. Si n-o sa uit niciodata asta. Asa cum n-o sa uit nici toate rautatile pe care le-am auzit de la ea sau de la alti copii pe seama felului in care aratam.
Acum, daca imi tai o buza sau ma zgarii pe fata eu nu mai ies din casa atata timp cat se vede. Nu conteaza ce pierd din cauza asta. Mi-e groaza de faptul ca s-ar putea sa rada cineva de mine. Si felul in care arata ea e tot ce ma intereseaza. Frumusetea aia fara artificii, fara haine sofisticate, fara bijuterii (pe vremea aia nu purta decat verigheta, acum poarta si un lantic cu un medalion cu un trifoi cu patru foi)… frumusetea chipului si a trupului si atat. Ma intereseaza formele mele, cum miros si sa am buzele umede. Si atat. Nu-mi trebuie haine scumpe de la nu stiu ce firma. Nu-mi trebuie x centimetri de vopsea pe fata. Nu-mi trebuie par aranjat in nu stiu ce fel.
Si nu e vorba doar de aspectul fizic. Tin minte o tona de critici legate de numeroase alte aspecte. Si o sa ma bantuie mereu.
Si toate astea n-au legatura cu faptul ca eu, ca femeie, imi doresc barbati. Crede-ma ca acum 12 ani cand as fi murit sa am si eu prieten nu ma gandeam la sex asa cum ma gandesc azi. Eram pur si simplu disperata ca atatea fete au si pe nimeni nu ma place nimeni. Ca eu sunt exact creatura aia hidoasa care mi se spusese mereu ca sunt.
cred ca femeile gresesc atunci cand cred ca cel mai important lucru este “cum arata”; mai bine s-ar concentra la ce spun si mai ales, la ce fac
vorba mare, vorba corecta, vorba inteleapta, vorba imposibila…
Tot de la Seinfeld citire, “de ce claxoneaza barbatii cand vad o femeie frumoasa? Ce se asteapta de la ele, sa alerge dupa masina pe tocuri, sa se agate de portbagaj? Sa-i faca semne disperate sa opreasca, si dupa ce tipul opreste sa-i zica “vai, ce bine ca ai claxonat! Altfel n-as fi stiut ce simti pentru mine!” :))
da, intr-un oarecare fel, as putea sa zic ca fraza asta m-a inspirat la articol. sunt in curs de-a revedea (pentru, probabil, a 11a oara) toata seria. deci da, cam asta ziceam si eu cand vorbesc despre barbati :)