envi

Prima data cand am vazut Idiocracy am exclamat simplu: foarte prost! Mi se parea o idee demna de luat in seama, insa o realizare precara care impute toata schema. Revazandu-l, insa, am inteles ca, de fapt, altfel nici nu trebuia abordat. Ceea ce este descris acolo nu trebuia evidentiat deloc altfel ci scurt pe doi si verde-n fata, fara figuri de stil. Prostia si naivitatea maselor e intr-o crestere aproape imposibil de controlat iar ideea filmului iti da de gandit daca viitorul chiar asa va arata. Asta totusi intr-o lume in care, totusi, progresam…

Sigur, progresul e evident. Am ajuns in vremuri in care ce se produce azi, acum, e epuizat psihic – pentru necrestatii cerebrali expresia inseamna invechit – peste poate si o luna de zile. Nu stiu exact ce determina aceasta viteza de a produce mai bun intr-un timp foarte scurt, perioada care nu permite consumatorului sa inteleaga exact noutatea care i s-a propus.

Problema intervine la nivel de individ. Progresul e o chestiune foarte greu de digerat la nivel individual. Desfasurarea sa e foarte complexa. Pe de-o parte e o axioma ca pe masura ce timpul trece, orice in jurul nostru evolueaza, e firesc. A-l impiedica e, de cele mai multe ori, o greseala, o prostie, poate chiar o crima. Pe de alta parte, progresul se poate dovedi la fel de periculos. Cu alte cuvinte, evolutia e o problema delicata pentru mintile care nu o pot asimila. Omul se poate dovedi foarte periculos in situatii in care dispune de facilitati, cai mai simple si rapiditate, toate datorate unor progrese in diverse domenii. Si mai ales atunci cand interesul pentru cunoasterea in minima profunzime e inexistent.

Progresul iti ofera unealte prin care, cu putina intelepciune si pasiune, iti poti sau poti schimba destine si imbunatati viata intr-un oarecare, mai marunt sau mai decisiv mod. Tu, individ, ai inteles atat si cum ai putut. Partea proasta e ca mai multi sunt cei care pricep taman invers sau doar suprafata, partea superficiala. OK, de acord, suna ca scenariul de film prost in care omul rau pune mana pe o arma creata de omenire, cu care voia sa apere nu stiu ce si, in mainile sale fiind, planeta e in pericol major. Diferente?! Ala e film…

Progres+libertate+mase de oameni=? Realitatea spune ca e totul egal cu regres la nivelul omului obisnuit. Caile de comunicare sunt intr-o continua dezvoltare, dar suprafolosirea lor duce la inadecvati social din ce in ce mai numerosi. Internetul e o scula fantastica, cu posibilitati nelimitate si cu care poti transforma vieti, iar unii au inteles doar ca trebuie sa se futa si sa urce s-o vada toata lumea ca si ei fac ce oricum fac toti. Televiziunea a fost o inventie fabuloasa si cu care s-au castigat libertati, iar astazi ea prosteste minti virgine si care ar putea avea alte destine.

Si pe sistemul asta putem formula N exemple. Chestiune care ma aduce la o mica, poate neinsemnata dilema: progresam, ok, trebuie!, dar o facem cum anume?! O facem cum trebuie, sau o facem din adrenalina cauzata de noutate, nemaigandindu-ne la consecinte?