romania antreneaza spartani…

… si daca am fi intelepti sa ne adunam in carduri de cate 300, am cuceri lumea, probabil…

Da, nici mie nu-mi place Romania! Departe insa de a da vina directamente pe tara, totusi nu ma simt ca si cum sunt nascut intr-o tara care nu ma merita, nu sunt pana intr-acolo de increzut si ingamfat. Pur si simplu am avut noroc in viata asta sa reusesc sa trec granita aia cu Ungaria mult dupa caderea oricarui regim, unul oarecare, predominant rosu si sa-mi vada ochii si altceva, sa-mi simta pielea sau mintea si alte scheme, obiceiuri sau mentalitati.

Ce pot sa zic, nu-mi place Romania si am si de ce. N-are sens sa enumar aici, cu liniuta, fiecare minus in parte. E mai mult decat plin internetul de exemple de romanisme crunte. Insusi termenul romanism e creat datorita faptului ca doar la noi vezi niste lucruri de-ti fuge parul de pe spinare, nu se mai multumeste cu doar a se ridica. Si repet, cu siguranta exista parti in lume in care incredibilul depaseste barierele de aici – vorba aia, Rusia nu-i departe deloc – dar noi suntem o tara ce pretindem niste uniuni, niste stadii ale civilizatiei si niste standarde. Ma rog, teoretic…

Insa rareori am vazut pe cineva sa cantareasca partea pozitiva a lucrurilor. Exista! Exista si un plus in a fi roman. S-a gandit vreodata cam cat de profesionist si calm si imperturbabil si cu sange rece ar putea parea un roman mai cizelat catusi de putin intr-o oarecare tara straina de dincolo de unguri?! Da, nu glumesc, am parea niste profesionisti trecuti prin furci caudine, antrenamente in legiunea franceza si vreo trei casatorii cu femei nebune si soacre salbatice. Pe bune…

- oh, ce cosmar e sa ai masina aici! drumurile inguste care taie orice catun, gropi ca pe luna, semnalizari proaste, n-ai cum sa nu ti le busesti > n-as merge pana intr-acolo sa spun ca dincolo e paradisul, dar un sofer cu capul pe umeri, trecut prin furcile romanesti, poate fi un artist desavarsit pe drumurile strainatatilor, garantez! s-ar putea sa gasesti sofatul o placere, chiar…

- un amigo frantuz, cu masina cu tot dar mai slab de inger, nu invatase inca sa schimbe o pana; service-ul la fata locului l-a costat 25 de euro, cu totul. acum stau si ma gandesc cam ce afacere ar face vreo trei baieti alesi de mine aleatoriu, care iti scot tot din masina si iti pun la loc mai bine si mai curat si mai frumos mirositor…

- la noi e crima sa te inhami la tranta cu banca, aproape sigur pierzi! si nu vorbesc doar de instabilitatea lor, ci pun problema si la nivel de relatie cu clientul, oferta si organizarea fiecarei filiale in parte(cozi, bancomate futute etc); romanul meu, al carui ADN probabil ca deja incorporeaza trasatura “luptator cu banca”, ar fi un fel de Schwarzenegger in Terminator 1 printre bancile de dincolo; o greseala si o intarziere si niste complicatii de douazeci de minute in plus? Austriacul zice Scheiße, romanul isi desface o bere…

- birocratie?! hai, ia-te la tranta cu un roman, ai tupeu?!

- scoala de la noi, desi in clara si concreta decadere si cu rezultate din ce in ce mai slabe, e inca un munte care nici la Mahomed nu vine, comparata fiind cu ce se intampla dincolo de unguri; incepand din liceu, la noi executi niste combinatii cu care ai debusola un strainez cu psihicul fragil; ei ni se par mai destepti doar pentru ca ei insista pe o specializare incepand cu liceul iar la ceea ce fac sunt relativ bunuti; noi le facem pe toate deodata, profilul e doar pe hartie! un elev roman de nivel mediu o sa-mi treaca precum gasca pe apa pe-acolo, am exemple!

- concetatenii mei sunt oameni necajiti, multi dintre ei; majoritatea au povesti de viata unde vei gasi etape mizere, etape in care poate a vandut si covrigi ca sa-si trimita copilul la scoala, chit ca pentru el acum e totul in relativa regula; romanul meu nu se va da in laturi sa-i culeaga capsunile spaniolului, sa-i stearga curul italianului, sau sa-i spele vasele si budele frantuzului; cei trei sunt prea sclifositi… ; pornind de la astea, oare ce nu ar face romanul?!

- mult la suta dintre masculii romani ar sti sa-ti schimbe o priza, sa-ti repare un robinet care sacadeaza, sa-ti aeriseasca un calorifer, sa schimbe o broasca de la usa si poate chiar si in profunzime; nevoia te invata si nu doar pentru ca la noi astea ar costa, dar stiti cum e sa chemi cate-un nene de la firma mama pentru reparatii/depanari…

Sunt sigur ca sunt multe care-mi mai scapa, chiar rog sa-mi adaugati la lista, daca doriti. Ce vreau sa subliniez e ca ar trebui sa fim recunoscatori tarisoarei asteia ca e ca un general imputit din trupele din marina americana, aia pe care-i vedem la teveu ca numai nu le fut mamele recrutilor ca in rest le fac pe toate. Si, mergand tot pe logica holiudiana, aia ies niste Rambolai invincibili. Doar ati vazut Avatar, nu?! Eh…


Etichete: ,

Related posts

2 Responses to “romania antreneaza spartani…”

  1. A.Faith says:

    word!!! şi totuşi, partea nasoală e că noi ne pricepem la tot şi totuşi nu ştim să facem nimic bine. ceea ce e cam nasol, dacă priveşti prin ochii unui om care tre’ să-şi aleagă “calea” aia în viaţă.

  2. Luana says:

    o romanca infipta de 19 de ani (aka eu pe vremea aia) poate chiar sa zugraveasca magaoaie de camera, cu slefuit pereti cu tot, si pus parte din mobila la loc. ce nu face adrenalina ;))

    am stat si am rumegat mai bine exemplele: numai cand ajungi in alta parte iti dai seama cat de autonom esti? aici pare o corvoada perpetua, dar in afara cu siguranta ar fi numit “eco” sau “diy” :)

Leave a Reply