Mie-mi place rau de tot si originalul, dar ce a iesit aici e dragut tare!
UUUUUUUUUU, STELAAAA POPESCUUUUUU!!! Weekend placut! (Piticu, ai grija de unde o preiei, tata, da? :) ) Read the rest of this entry »
Va spun din start: ma SPERIE, efectiv, numarul exorbitant de fani din jurul acestui nici-nu-stiu-cum-sa-il-denumesc RObotzi!
Aseara mi-a fost dat sa vad ca au ajuns la un pompos denumit s01e04, ca-n serialele de cariera de pe torrente, episod 4. Nici nu stiam ca exista alte trei, jur! Am vazut ceva chestii in treacat pe Facebook, dar le-am ignorat. Nu sunt ridicol sa nu verific ce prietenii mei mai posteaza din cand in cand, dar niciodata nu am fost fan al nimic ce incepe cu “robot”. Asa-s eu, mai de scoala veche, nu ma pasioneaza masinile cat ma fascineaza oamenii…
Si am dat click “pah” Play. Pe de-o parte greseala, pe de alta parte uluire, in mare parte “au!”…
Cum spuneam in introducere, ma sperie numarul mare de fani. Sigur, sunt cunoscut ca un foarte pretentios si foarte greu de multumit, critic a orice – cu argumente catusi de solide, totusi – si pe alocuri sclifosit. De acord, asta-s eu. Dar sunt si lucruri care-mi plac si pe care le apreciez si sincer, nu-s putine. RObotzi nu e unul din ele si ma mira cum de e unul din cele atat de bine primite de public. Am incercat sa aflu cateva raspunsuri aseara, pe twitter. Ba ca ar fi problema la mine ca prea sunt fani multi, imi spunea Andrei. Ba ca ar fi greu de explicat intrucat nici eu, la randu-mi, n-as avea succes sa explic de ce-mi place ceva cuiva, zise Spuse. Ba ca pur si simplu place…
Si totusi, deloc ignorand parerile si argumentele, am ajuns la o singura concluzie: traim in generatia celor care rad la accente regionale si injuraturi spuse public. Eu sunt roman, am accentul ala peste tot pe langa mine, ma lasa rece. Vremea Planeta Moldova, o suficient de reusita formatiune de baieti care faceau misto din nimic acum vreo 8 ani de zile, a trecut de vreo 6, adica e la fel de expirata ca si Euro2004. A tinut atunci nitel, au avut chiar si doua-trei hituri, dar e ok, suficient, ajunge. Injuraturi? Po’ sa incep si eu aici si zau de n-am cateva demne de cartulii de capatai, un fel de Injuraturi 2.0, in termeni de “cibernet”.
Asta e umorul pentru generatia asta?! Niste robotei care vorbesc pe accent moldovenesc, niste injuraturi si un dialog deloc inspirat? Uau, ce cool!!! Eu cunosc niste baieti pe net care, doar prin scrieri(!!!!), bat la cur dialogurile si nimicurile din RObotzi. E o crasa lipsa de calitate cronica si, mai rau de atat, o indubitabila prosteala la nivel neuro, intrucat echivalez rasul in fata unui RObotzi cu rasul la poanta aia “daca-ti arat si un deget, razi”. Pe bune, ma uitam la episodul asta 4 si zau, la ce sa rad? “Stilul de karate FU-TAI”? ZAU?!?! Am eu una mai buna: hai fa-n fân, ce-ai fa-n sân. Este?
Revenim…
Dragilor, va compatimesc. Nu sunt deloc criticul a oricarei incercari de creatie, dar nici nu pot aprecia orice incercare de creatie. Felicitari celor care au incercat, esecul e si el un castig, daca esti intelept. Ce ma intriga insa e numarul asta de fani dobandit din nimic. Prost nu-i ala care cere, prost e ala care da. Baietii care au creat RObotzi au cerut fani, fanii le-au dat admiratie. Eu zic c-am fost destul de clar… Daca inca mai radeti la injuraturi spuse cu voce tare pe accent regional moldav si v-ati udat leoarca in chiloti de la RObotzi, atunci va rog faceti-mi o favoare: nu cautati nicaieri vreun episod din Happy Tree Friends! E fizica cuantica pentru mintile voastre mucagaite…
Suntem o societate care, pe zi ce trece, devine din ce in ce mai pesimista si mai egoista. Suntem preocupati doar de noi insine, uneori poate si de apropiatii nostri. Si astfel ajungem sa omitem un fapt fascinant, acela ca viata iti poate oferi nenumarate momente, fapte si lucruri de neuitat, iar noi le uitam, le lasam sa treaca neobservate sau efectiv nu suntem interesati.
Citeam recent despre un violonist celebru care, intr-o zi, a mers intr-una din statiile de metrou aglomerate din New York si a inceput sa cante, aparent pentru un dolar in plus. In mai bine de trei ore, n-a avut parte decat de atentia fugitiva a catorva copii si a strans cateva zeci de dolari. Violonistul e unul din cele mai mari talente ale momentului, canta la una din cele mai scumpe viori din lume, iar peste trei zile sustinea un concert cu casa inchisa, unde a vandut mii de bilete la pretul mediu de 100 de dolari. Aici canta pe gratis! Pentru toata lumea! Nu l-a vazut nimeni… Nimeni n-a avut timp pentru el…
Suntem prea preocupati cu noi insine. Ne fabricam griji si motive de stress gratuite iar in jurul nostru se desfasoara o viata si o lume fascinanta. Dar noi uitam s-o admiram… Uitam sa admiram ce e in jurul nostru. Cine-si mai rapeste cateva minute pentru un peisaj de primavara? Sau pentru un apus rosiatec? Lumea este fascinanta dar degeaba este asa daca nu ne facem timp s-o admiram. Nu te mai poti lauda ca ai lumea in maini, lumea te are pe tine si te are doar ca pasager. Asta ar trebui sa doara…
Suntem niste roboti cu traiectorie clara si ne pierdem simtul admiratiei pure, brute. Iar lumea se desfasoara in fiecare zi doar pentru ca nimeni sa n-o vada… Iar atunci, nu te mai poti numi mandru sa fii parte din ea! Nu uita ca lipsa ta de atentie sau preocuparea pentru nimicuri te poate rapi de a partaja un moment sau o imagine irepetabila intr-o viata de om. Opreste-te putin din ritmul malign al prezentului, ia o gura de aer si admira lumea inconjuratoare. Nici nu stii ce pierzi…
Si deodata inima nu-ti mai bate. Si ai pierdut zeci de ani pentru nimic, ai murit nestiind cat de misto e lumea in care ai trait pentru ca te-ai prefacut ocupat cu alte mizerii…
Te desparti de iubirea vietii tale? Urmeaza durere, suferinta, cine mai stie ce. Si toata lumea iti spune un singur lucru: timpul te va face bine, timpul va trece si, o data cu el, toate se vor face inapoi bune si roz si corecte. Si, culmea, merge…
Iti moare cineva drag? Lacrimi, melancolie dureroasa, lumea se pravaleste in jurul tau si simti cu adevarat ca vorba aia, “moartea e mai dureroasa pentru cei care raman in viata”, e mai corecta ca orice alta fraza de pe planeta. Si singurul lucru care te va repune pe picioare e tot timpul, indiferent cat vei lupta cu toate…
Un regim alimentar? Efectele se vad in timp. Educatie de calitate? Ani, deci tot in timp… Vrei s-ajungi in top in cariera pe care ti-ai ales-o? Da, pupa funduri, dar tot in timp vei ajunge sa fii ce-ai vrut, sau macar ceva pe aproape.
Sunt atatea lucruri negative pe care timpul le rezolva. Oricat ai lupta, oricat ai munci si oricat ai suferi, e mai productiv dac-o faci in ani de zile decat in secunde, efectele sunt mai evidente, mai puternice si, destept fiind, intotdeauna pozitive. Si-atunci nu pot sa nu ma intreb: cum dracu’, in timp, ne-am prostit si am complicat lumea asta intr-un asemenea hal?!
Ganditi-va putin la asta… Paradoxal, timpul ne-a transformat in niste tampiti intelectual, niste superficiali si niste fiinte umane care functioneaza intotdeauna pe sistemul “de ce simplu, cand se poate complicat?”. Mi-e frica sa intreb un scolar din aproape orice colt normal al planetei cateva chestiuni de baza. Sunt circumspect fata de tot ceea ce inseamna “new”, “updated”, “imbunatatit”, “revolutionar”; in 8 din 10 cazuri se intampla sa nu inteleg nimic si, atunci cand o fac, sa-mi dau seama ca n-am nevoie de nimic din ce am inteles. Sunt pesimist cand cineva imi rosteste “reforma” in contextul oricarei utilitati, serviciu, tari, ORICE! Pe masura ce timpul trece, simt ca regresam si complicam viata asta amarata, salvata de atatea ori de… timp.
Hai, multumesc mult, TIMPULE! Sau trebuia sa injur omenirea…? Cine dracu’ e de vina aici?!
Bai, nu stiu altii cum sunt, da’ io am o teorie dupa care functionez si am zis s-o verific printre cele trei, poate patru duzine complete de cititori sempre fi. Sa va explic…
Din punctul meu de vedere, ce le place tuturor, e aproape axiomatic ceva prost, ceva slab, ceva nasol.
Demonstratie:
Eu cunosc, de copil fiind, ca lumea ii compusa din indivizi diferiti nu doar dupa vorba si port, ci si dupa gusturi, adicatelea ce le place si ce nu le place, ce tolereaza si ce urasc. Si atunci, intr-o mare de oameni diferiti in ADN-ul chestiunilor de care sunt pasionati sau deloc, coroborat (foarte important!!! e ceea ce urmeaza sa spun) cu vremurile in care traim de vreun deceniu si un pic incoace, vremuri ilegal de permisive pentru rasa umana, cu cat un lucru e mai placut de mai multa lume, cu atat el va rezulta ca fiind mai de prost gust.
Cea mai proasta muzica e cea din topuri. Cele mai proaste filme sunt, de multi ani incoace, cele decorate cu prea multe statui kitschoase si stralucitoare. Cea mai proasta inghetata? Da, aia de vanilie… Gasesc ca aproape imposibil de demontat urmatoarea fraza: cele mai fascinante si mai interesante lucruri sunt cele care sunt cel mai putin descoperite sau cu cat mai putin admiratori! Si acum consider ca Avatar e un film mediocru, de exemplu.
O mica paranteza: ganditi-va la femei… Este ca ne plac cel mai mult fetitile cu cat mai putine sesiuni orizontale? :)
Asadar, doamnelor, domnisoarelor, domnilor si robotilor din online, eu asa functionez de multa vreme si rareori mi-a fost sa dau gres. Sa ma insel? Sa fiu prea incuiat? Sa nu fi trait destul incat sa-mi dau seama ca inca visez? Sau sa fiu inca un destept care se crede mai presus decat masele? Si, ma rog, chiar pe buna dreptate…
In alta ordine de idei, timp de patru ani am considerat House MD un serial mediocru. Am luat primul sezon la puricat, dupa trei episoade pare promitator.
Vine Valentine’s Day!!!
Eu jur c-as putea sa intreb, la iesirea dintr-un liceu, 50 de pusti situati undeva in intervalul claselor a saptea si a unsprezecea, desigur arbitrar alese, si mai mult de jumatate vor sti mai repede ca 14 februarie e aceast atroce import kitschios si de un prost gust fara margini, decat ca 1 Decembrie e Ziua Marii Uniri sau ca 15 ianuarie e data nasterii unui Eminescu deocamdata si pe veci primul in poezia balcanica. Ca o paranteza, baftos a mai fost geniul asta al cuvintelor, sa fi trait exact la fel in zilele noastre, era linsat mediatic ca fiind un sifilitic emo…
O puternica intoxicatie menita sa vanda prostii, asta e mizeria asta de zi. Pizdulice care se ud leoarca la perspectiva unui nou prilej de a primi ceva substantial pentru a-si completa colectiile parfumo-bijutiero-calorio-pluş-istice. Caci, desigur, vorbim de o gloata de masculi, umflati rau de tot in scrot, care trebuie sa-si mentina mandrele fericite. Basca romantismul de moda veche, basca acea idee de iubire in care nu-ti trebuie date notate in calendar ca motiv sa-i faci fumeii cadou o ciunga si un sarut. Unde mai pui ca prostia asta e si import ticalos…
Originalitate zero! Traditie zero! Insemnatate maxima, insa. Ce e Sfantul Valentin decat un prilej de a-i in sfarsit cere proastei cu care te-a prins de mana ziua asta sa-ti dea si fundul la control ca deh, ii cumperi ceva frumos de velăntains? Lua-s-ar de-o mana cu Halloween-ul, alta infectie importata din puroiul vestului. Cata lipsa de interes pentru o minima pastrare a unor valori… Ce le-ar durea pe pizdulici sa mai astepte zece zile si, de Dragobetele neaos, sa aiba exact aceleasi pretentii. Culmea e ca, revenind la ideea din primul paragraf, nici de asta dac-as intreba, n-as primi niciun raspuns. Prostilor, Dragobetele e pe 24 februarie si este exact traducerea in carne si oase a Sfantului Valentin din America de Nord. Apropo, in calendarul ortodox, 14 februarie e ziua Sfantului Auxentiu…
Insa si din pacate, vom mai infrunta inca un an al tringhiului mortii masculine, 14 februarie – 1 martie – 8 martie cand, dezradacinati de orice fel de identitate proprie, negustorii vor vinde, fauna va cumpara nestiind nici de ce, decat ca trebuie, iar pulele si pizdele patriei se vor impreuna intr-un dans ieftin al “multumescului pentru cadou” feminin si “taci si intoarce-te cu spatele” masculin.
Pentru ca, bineinteles, romanul crestin ortodox sarbatoreste ziua Sfantului Valentin…
Maine e joi, ce-i faci cadou perechii?, inchid prin a intreba bruma de societate de care sunt si voi ramane, deocamdata, mandru…
Nu, dragelor, nu sunteti cu toate niste “frumoase in felul vostru”!
Mi-e tot dat sa inghit un text precum ca nicio femeie nu e urata. Ca nu exista asa ceva, ca exista femei frumoase fiecare intr-un fel indescriptibil, intr-un mod aparte. Ca fiecare femeie are un “ceva” care o face deosebita. Sunt atat de obosit s-aud de acest “ceva”!!! Da, il folosesc si eu, dar il vad pe atat de putine fete/femei raportat la felul in care e folosit de altii, incat si-a pierdut valoarea.
NU!
Printre voi, femeilor, exista URATE! Basmele si maturitatea incearca sa ne invete ca orice femeie e frumoasa. Ca doar adolescentele se vad urate, grase si proaste, dar ca mintea coapta vede FEMEI. Din nou, NU! Nu ganditi ca daca lumea va vede ca fiind “bune de pula”, sunteti si frumoase. Bune de pula sunteti toate pentru ca, ghici!, toate aveti pizda si/sau noi, barbatii putem sa ne imbatam si sa va vedem atlfel. Nu va lasati amagite de privirile masculilor pe strada, alea sunt fix coaie umflate si creiere perverse.
Si vad, asadar, printre voi femeile carora eticheta de “urata” vi se pare injusta pentru ca va considerati fiecare o faptura aparte a faunei pamantene, URATE! Femei urate pana si acolo unde invatam ca, de fapt, ele sunt speciale. Bunatati corporale care, insa, se incaleca cu oricine, oriunde si pe orice. Fatuci frumusele care nu stiu o boaba de civilizatie verbala sau corporala. Iape incaltate care nu inteleg ca e lipsa de respect pentru trecatori sa te imbraci mulata daca esti o grasa si celulita ti se vede si prin trening. Nu mai e vorba de comoditate, ci de un atentat la noi, restul si la tine insati. Dive care exulta cand tot satul le stiu, insa doar pentru ca le-au vazut goale de mai multe ori decat si-au vazut mandrii bucile in oglinda.
Am patit sa vad si fete mai putin rapitoare ca fizic sau la chip si care totusi reuseau sa pastreze urme apasate de demintate, respect. Gesturi, vorbe sau arome care neutralizau ceea ce altele considerau firesc, perfectiunea fizica. Voi nu?
Si ajung, deci, sa va rog: cand mai spuneti ca “orice femeie e frumoasa in felul ei”, va rog corectati-va repede si recunoasteti ca orice femeie e femeie in felul ei, dar nu orice femeie nu poate fi frumoasa. Nu exista frumuseti in felul fiecareia, exista o frumusete universala care poate fi conturata in mii de moduri, alegandu-l doar pe unul sau imbinand mai multe. Din pacate, insa, MULTE nu le aveti si nici nu le veti avea pe NICIUNUL!
URATELOR!!!
