envi

Habar nu am ce e aia, cred. Toata lumea imi explica faptul ca mi-am ratat existenta si am facut degeaba umbra macadamului daca n-am intalnit chestia asta. Ca am scapat ce-i mai misto. Ma rog, majoritatea se trezesc sa-mi fie si intelepti shaolini si sa-mi spuna una din doua variante: esti tanar, ai inca timp sau celebra vei sti cu siguranta atunci cand o vei intalni. Ca pe mine ma apuca rasul la fiecare din ele, asta e alta idee.

De mila n-am nevoie, asta e clar. Desi e misto uneori sa starnesti mila in vreo naiva feminina, in principiu nu-mi trebuie. Pe de alta parte, cu incurajarile de catifea nu prea am ce face. Personal consider ca iubirea adevarata ar trebui sa existe dar termenul in sine, locutiunea, e foarte tampita. As zice ca e mai degraba de modul in care se dezvolta o relatie in doi, puterea legaturii si alte rahaturi din astea. Adica, hai sa si gandim putin: exista iubire falsa?

Apropo, care e opusul iubirii adevarate? Pentru ca, din cate vad eu cel putin, exista tot felul de iubiri si doar unele sunt adevarate, deci restul ce sunt? False, naive, superficiale, aducatoare-in-pat? La cate pareri eminesciene am tot auzit despre iubire, care mai de care pline de epitete hiperbolice si atribute adjectivale interminabile ca si cantatitate dar si forta, as putea sa-mi inchipui ca opusul iubirii adevarate e o ura din aia din toate maruntaiele. Sa nu poti nici macar sa rostesti numele cuiva, sau cum?! Si-as mai aduce in discutie si toate legendele alea urbane cum ca iubirea adevarata e atunci cand,de exemplu, la o prima intalnire, dupa ce-i deschizi usa femeii sa intre in masina, ea se intinde si-ti descuie si tie siguranta de la portiera ta(faza vazuta in A Bronx Tale); asa ca as putea intelege ca orice gest viceversa e o dovada ca ea nu vrea decat sa nu mearga pe jos pana acasa?!

Chiar sunt curios care-i antonimul iubirii adevarate…

… tocmai din America, de Nord.

Stim New York-ul ca fiind The Big Apple, orasul in care au plonjat doua avioane, orasul in care prospera Totul despre Sex si alte prostii de genul acesta. Dar New York e si orasul in care se intampla atatea si pentru ca el e orasul care nu doarme niciodata. Asa ca nu pot sa nu ma intreb:

Ce se va intampla in noaptea in care New York-ul va dormi?

Dom’ne, mai ziceam eu p-aici cum ca femeia si-a cam iesit, de-a lungul istoriei, cam de multe ori din atributii. Dadeam ca exemplu fotbalul feminin: fara sens, fara valoare, fara substanta. Mergand deci pe ideea asta, as vrea sa va intreb si eu, de control:

Dragelor, daca tot v-ati bagat tentaculele pe oriunde ati vrut, in snooker de ce nu exista si varianta la feminin?

Eu as zice ca-i vorba de prea multa matematica si prea mult fair-play, dar sunt curios de ce zice lumea.

Nota: Cine vine cu aia cu “cel mai bun arbitru din lumea snookerului e o femeie”, e automat desconsiderat :)