envi

Am si eu niste intrebari apropo de social media. Nu sunt expert, sunt doar posesor de conturi. Unul de twitter, unul pe facebook, disponibile oricui, vezi bara din dreapta. Exista insa ceva ce mintea mea insuficient de neteda incat sa-mi dea pace sa traiesc linistit si indiferent ce nu se pupa nici cu forta…

Makavelis scria, in weekend, despe naivii din mediul asta. El e simpatic, ii face naivi, eu as fi fost mai dur. Ma rog, discursul sau obliga la acel termen, el se refera la creduli. Eu vreau sa vorbesc despre altceva… Read the rest of this entry »

Mai stie cineva macar luna in care a fost cutremurul din Haiti? Imi aduc aminte atunci cum o campanie foarte agresiva pe media vizuala a impresionat pana la lacrimi natia superficiala a Romaniei – natie care atunci inca nu era in criza, inca nu murea de fumea si nu aducea acasa fluturase de 400 de lei salariu, fie vorba intre noi. Stim noi, aia de carton, aia solidari cu toata planeta, aia pentru care nicio tragedie nu trebuie ignorata si suntem cu totii oameni si trebuie sa ne ajutam pentru o lume mai buna, mai curata. Persil…

Scriam atunci un articol in care-mi exprimam o parere pe care o sustin si azi: cel mai sanatos mod de a trai e egoismul calculat. Se vede si in comentariile de acolo – si imi aduc aminte si o polemica pe twitter c-o fetita, nu-i mai retin numele, evident fiind faptul ca mi-a pasat groaznic – cum sunt insensibil, marlan si fara mila. Spuneam atunci ca tragedia altuia nu are de ce sa fie problema mea, atat timp cat nu ma afecteaza direct. Eu banuiesc ca prea multa lume are o viata foarte linistita si lipsita de griji, pentru ca prea suntem preocupati de problemele altuia…

Hai sa va mai aduc aminte una… Read the rest of this entry »

Ieri, o ieseanca s-a trantit de pe-un bloc pentru ca a aflat ca va fi evacuata din cauza datoriilor la intretinere. Pana aici nimic spectaculos, nu?

Datoria doamnei ajunsese la, atentie!!!, 23.000 lei. 230 de milioane vechi!!! Banuiesc ca e vorba si de penalitati, ma rog, suma e inimaginabila pentr-un apartament de doua camere si o persoana. In articolul catre care am pus link mai sus, veti vedea un paragraf foarte scurt, dar dupa parerea mea cel mai important, un paragraf de o fraza.

Locuinţa a pierdut-o pentru că nu mai plătise de 10 ani la întreţinere.

Un calcul simplu: doamna avea 60 de ani, n-a mai platit intretinerea de cand avea 50 de ani. De meserie cica fu contabila la RAJAC, deci pe undeva pe la stat, recte la un salariu si un loc de munca constant. Imposibil sa stii ce pensie a avut, dar reiau, sunt ZECE ani de restante! Am fix trei intrebari:

1. Chiar te astepti, dupa 10 ani in care nu platesti datoriile apartamentului, sa nu-ti spuna nimeni nici macar da-te mai incolo? Cum de a durat 10 ani toata treaba asta si cum de vestea i-a picat atat de prost?

2. Sincera compasiune pentru doamna, n-a fost suficient de viteaza pentru viata asta. Poate ca mi-ar fi fost chiar si mila, dar cand ai zece ani de datorii, la ce sa te astepti?!

3. Cine e vinovat? Deocamdata imi raspund singur: ea! Perioada lunga de restante e un motiv. Al doilea e ca, si v-o spun pe stiute, in Iasi s-au obtinut extrem de usor ajutoare la caldura si intretinere pana mai acum vreun an si ceva, hai doi. Misca-te, obtine-le, nu era vorba de fizica cuantica si poate asa nu ajungi la 23.000 si 10 ani de pas. Sa presupunem ca esti la pensie de 10 ani si ca, dupa contabilitate la RAJAC, nu poti sa te sustii singur, de ce nu te muti unde poti? Asta e o mare problema a romanului, besina si pretentiile, chiar daca nu si le permite…

Da, sunt de acord ca statul asta isi bate joc de noi. Da, mi se pare grotesc ce se petrece in prezent si sunt de parere ca ce va fi, va fi si mai rau. Dar dupa 10 ani de datorii, la ce te asteptai, la o noua sansa?

Si vine un moment in viata parintelui cand trebuie sa discute cu fiu-su sau fi-sa despre de unde a venit el/ea. O data cu asta, vine si discutia despre sex. In cazul miraculos, ai bafta ca nevasta-ta sa fie atat de desteapta incat sa scuipe si in ovulele ei din trasatura asta si sa iasa o progenitura care se va prinde singura, filtrand corect informatiile la care oricum va fi supus copilul. In cazul mai putin miraculos, dar inca totusi bun, ai o nevasta care-ti accepta genele magistrale mai repede decat sa li se impuna pe ale ei si copilasul vine cu intrebarile cand isi da seama ca diferite parti din corp i se modifica si e destul de mare cat sa priceapa din prima si fara povesti nemuritoare.

In orice caz, pe-asta cu barza nu o s-o putem scoate din sistem niciodata. Trecand peste intrebarea fireasca “Cine a inventat legenda berzei si insemnatatea ei in acest caz?”, ajung la cea mai putin normala dar totusi logica: de ce ii mintim cu basme despre pasari care au vin cu ei in bot si mi-i lasa pe cosul sobei ca Mos Craciun cadourile?

N-am cum sa ma lupt cu faptul concret ca la un moment dat in viata, fiul sau fiica mea se vor fute. De mai multe sute de ori de placere, de cateva ori cu rezultate palpabile. De ce nu i-as spune direct:

Fata tatii/ba baiete, uite cum sta treaba, eu si cu ma-ta ne iubim de nu-i adevarat. Intr-o seara, maica-ta a uitat ca ma tine la regim sexual, ca suntem casatoriti de cativa ani si impreuna de si mai multi si ca am in pantaloni aceeasi scula ca-ntotdeauna, cu aceeasi forma, consistenta, culoare si mireasma si s-a oferit mai ceva ca dupa trei luni de tinuta-n lant in fata unor negri nud si dati cu ulei pe ei. Si uite asa, printr-un procedeu ce consta in ea stand pe spate, neanticonceptionata si eu, peste ea, muncind din greu si impingand gafaind cu sete si poate pe alocuri ura, am ajuns la un punct culminant denumit orgasm. Cel putin eu, sper ca si ea, nici azi nu-mi spune. Si uite asa, eu am eliminat un lichid alb, vascos, care, in contact cu ovulele ei, un fel de oua ca de gaina, cam cu aceleasi proprietati, ai iesit tu. Mai intai embrion, dup-aia din ce in ce mai mare de o faceai pe ma-ta sa intre pe-o parte in scara blocului si sa nu mai poata sa care singura sacii de cartofi din piata, trezindu-ma pe mine sambata dimineata si pana la urma uriasa de nu mai puteam decat cu mana sa ma iubesc. Intr-un final, te-a nascut pe tine. Mic, urat, murdar si galagios. Si de-atunci, tot asa, pana azi…

Adica, serios, de ce sa nu putem sa le spunem din prima adevarul? De ce sa fiu obligat de nu stiu ce lege nescrisa a societatii privind protejarea copiilor sa nu le pot spune, pe bune, cum au iesit?

Am si eu doua liniute pe care le-am tot spus de mi s-au tocit unghiile pe taste. Le lansez pariu oficial cu oricine e dispus, pe mize concrete, daca se vrea, atat timp cat sunt mize decente, nu pre-contracte pe casa si mostenirea mea.

1. Nu ne prinde 2012 fara miscari de strada violente la noi in tara. Cata vreme nu se va reduce furtul cu vreo 50% si tupeul cu cat mai mult, indignarea maselor va creste. Incet si tampeste, ca totusi avem de-a face cu o constanta denumita Romania, o tara tampita la nivel de locuitori, carora trebuie sa le dea sangele la cur de cat au stat capra pana sa strige “AU! Stop!!!”. Eu incep sa fiu din ce in ce mai convins de faptul ca vom fi tara cu doua revolutii in mai putin de 25 de ani. Regimul actual nu va pica la vot electoral…

2. Razboi mondial in maxim cinci ani. Pe cat de misto nume are, pe atat de tampit e. Ahmadinejad nu e luat in serios suficient. Omul e foarte capabil de niste treburi inimaginabile. Lumea se cam joaca cu Iranul, iar daca nu o face, ii ignora prea mult. Asta, coroborat cu ceea ce fac israelienii prin zonele lor, cu faptul ca e o criza din care nu prea se iese, iar razboiul e cel mai bun producator de bani si catalizator al unei noi ordini in lume, plus faptul ca exista Rusia – nu dezvolt, exista, e suficient sa stii atat – ma face sa cred ca in cativa ani o sa fie imperativ sa ne luam mitraliere. Sunt prea multe zone care clocotesc, care fierb, gata sa bubuie capacul de pe oala. Prea multe conflicte ce iau amploare la nivel international, partile implicate nefiind niste galerii de fotbal, niste clanuri de cutitari sau niste jucarii de conflicte gen Transnistria sau Georgia. Om vedea…

Eu sunt gata sa pariez pe treburile astea. Nu sunt specialist politic, nici financiar. Discursul meu pe fiecare problema in parte e muuuult mai detaliat, dar esentialul l-am punctat. Din ce citesc in fiecare zi, din modul in care lumea se misca si nu din prezicerile lui Nostradamus, baba aia bulgara sau Mitica de la Liga, eu-s convins ca astea doua trebusoare se vor fi intamplat inainte sa fac eu 30 de ani… Cote? Mize?

Nu-i asa ca e asa? Ia ganditi-va cati bloggeri spun ca le place sa scrie, desi habar nu au sa… scrie.

Ce tara subjugata de zicala asta. Habar n-avem sa ne facem meseria. Da! Nici tu, nici eu, stai tu linistit ca nu esti cu nimic meserias in ceea ce faci. Eu stiu ca poate tu vrei sa fii, dar cine sa te invete? Altii care inaintea ta, cu performantele lor, au inventat proverbul asta? Fii serios…

Si apoi e categoria aia carora nu le pasa. Aia de-i doare in cur, de zic doar “fac o scoala ca s-o termin, iti dai seama!”. Cat de periculosi sunt astia… La un moment dat, din pacate si din lipsuri, ei vor fi pe pozitii de decizie de orice mic fleac. Sau, Doamne fereste, de executie! Mi-e frica sa chem un mester in casa sa se uite peste tevile mele de gaz, mi-e c-o imbulineaza si ala-s! Mi-e sila sa sun dupa un instalator, tot ce face e de mantuiala. Mi-e dor de o casa in care gresia pe jos e pusa corect, asa cum trebuie, cu scurgere intr-un colt si tot sistemul facut in consecinta si regulamentar.

Si cati altii… CATI ALTII carora le place ce fac, dar habar nu au s-o faca. Poate si d-aia suntem in groapa, nu de rea vointa ci de proasta instructie. Ne iubim meseriile, dar habar nu avem sa le facem macar la un standard minim, care sa permita o firmitura de evolutie.

Ce stim e sa manarim si sa facem totul de mantuiala. Sunt sigur c-ai avut de-a face cu oameni d-astia. Si stii ceva, sunt sigur ca la un moment dat vei fi considerat asa, chit ca tu ai crezut ca ti-ai facut meseria pe care-o iubesti, dar pe care n-o stii…

Nici nu mai conteaza ca s-a terminat 2-0. Nici nu mai conteaza ca primul gol a fost dintr-un offside mai larg decat ce e intre labiile Danielei Gyorfi. Ba chiar nici faptul ca au jucat Florescu, Cocis si Marica nu mai conteaza… Read the rest of this entry »