Probabil au aparut deja pe destule bloguri ca sa ma mai trezesc si eu, tocmai azi, sa le postez. Dar nu-i nimic, e o chestie reusita care merita sa apara pe cat mai multe surse iesene. Personal tin sa-i felicit pe toti cei implicati, de la primul cu ideea de a participa ca oras pana la ultimul implicat in dansul propriu-zis, filmare si toate cele si sa ma simt chiar mandru de chestia asta. A iesit foarte bine! Citeste mai departe >>
O zicala din popor zice cum ca cifrele nu mint…
Teoretic, ce e scris in cifre, negru pe alb, e aproape imposibil de demontat, de cele mai multe ori. Si apoi vine internetul creat de utilizator si-ti demonteaza el, la randu-i, toata teoria. Cu precadere blogosfera romaneasca.
Am mai spus-o, ne uitam prea mult la cifre si astfel pierdem timp in care am putea crea continut care sa produca cifre reale. Robotii internetului sunt ca niste curve proaste pe care le poti pacali foarte usor, genul alora pentru care nici bani in buzunar nu-ti trebuie daca esti valabil din gusa si stii ce fraze sa le vomiti dinaintea urechilor. Asa sunt ei, extrem de usor de pacalit daca stii ce si cum sa spui, cand si unde sa te plasezi, chestii foarte usor de facut daca ai o minima, extrem de minima (da, ba, stiu ca minim nu are grad de comparatie, abtine-te si intelege figura de stil) cunostinta in domeniu, pe care oricum o dobandesti daca te chinui cam 2%, nu mai mult, ca la impozitele donate… Citeste mai departe >>
Duminica… Muzica…
Continui articolele duminicale pe tema muzicii si, in special, pe hip-hop. Am discutat deja despre o trupa ascunsa publicului larg ahtiat dar si gatuit de puternica “secta” comerciala a genului, Digable Planets, si despre care concluzionam ca lipsesc enorm industriei si despre GangStarr si influenta decisiva in noua era si generatie a hip-hopului de la inceputurile anilor ‘90. Astazi m-am hotarat sa scriu cateva paragrafe despre cel ce troneaza de departe pe primul loc in topul preferintelor mele personale, Mos Def. Nu-mi planuiesc insa un articol tip Wikipedia, insa…
De Mos Def am auzit prima data in liceu, prin clasa a zecea. Una, doua, patru piese si apoi am hotarat sa-mi caut discografia. Am inceput cu acea colectie numita We Are Hip-Hop: Me, You, Everybody, o compilatie pe patru cd-uri pe care v-o recomand cu incredere. E ceva ce, chiar si pentru fanii inraiti ai geniului rafinat, suna prea bine pentru a fi adevarata. In continuare am reusit sa-mi iau, de pe ici-pe colo, cam toate albumele, adica celelalte patru. Am aflat recent ca mai e unul aparut chiarĀ in 2009. Inca n-am reusit sa trag vreo privire, recunosc… Citeste mai departe >>
Bai eu recunosc: mi-e cam frica de intuneric! Stiam ca am temerea asta inca de mic fiind, dar mi-am reconfirmat-o acum cativa ani pe cand eram in Italia, intr-o scurta vacanta. Aia au un obicei de-as pune niste nu-stiu-cum-se-cheama de jaluzele de lemn care, cand se inchid, gatuie orice lumina care intra in camera. Ei si cand venea noaptea, nu puteam adormi fara veioza aprinsa la cap. Colac peste pupaza, omuletii aia aveau in camera in care m-au culcat pe mine si o colectie de papusi… Citeste mai departe >>
… poate putin cam morbida pentru o seara probabil linistita de toamna, dar sa vedem.
Ce ai alege intre a te naste orb sau a orbi in timpul vietii?
Vazusem pe un site un utilizator care intrebase cum i-ai descrie culorile curcubeului unui nevazator. Si atunci ma gandeam daca e mai bine sa te nasti orb si sa nici nu stii ce-ai pierdut sau sa orbesti in timpul vietii, dar macar sa fi avut sansa sa vezi frumusetea mediului inconjurator. Asta si pentru ca putini suntem cei care apreciem cu adevarat darul vederii…
Mentiune: orice comentariu de genul “La ce tara avem, mai bine orb sau chiar mort” si sinonime dintr-astea, il sterg fara drept de veto!
Si cand credeam c-am ajuns la o varsta in care mediul inconjurator sa-mi fi servit din toate superficialitatie feminine…
Discutam deunazi cu o prietena. De toate, nimicuri, orice. La un moment dat insa, a reusit chiar sa-mi si capteze atentia. Cu ce altceva, decat c-o prostie, c-o ineptie, bineinteles. Domnisoara, inca, ma intreaba foarte senin: Bai Misule, eu sunt bruneta, stii doar. (deja in gandul meu se profila un zambet macar hectometric) Citeam undeva ca femeile se distreaza si isi contureaza o viata sociala mai activa si mai pasionanta in functie de culoarea parului. (hectometru atins, asteptam continuarea) Si concluzia studiului aluia era ca blondele se distreaza cel mai bine si mai mult. (opt hectometri, inca numaram) Si ma gandeam, ca si-asa sunt dupa ce-am rupt-o cu prostu’ ala, sa ma vopsesc blonda. E si o schimbare pentru mine, o schimbare poate binevenita si poate am sa reusesc sa ma si distrez altfel pentru ca acum simt ca duc o viata anosta. (kilometru)
Va las sa mai cititi o data si continuam… Citeste mai departe >>
DA, sunt la unison cu opinia exprimata aici!
Nu, nu am vazut spotul publicitar in cauza. Tind sa nu cred in spoturi publicitare cu tenta sociala, privind diverse discriminari din simplul motiv ca sunt in proportie de 95% sigur ca sunt create – de la idee pana la executie – de oameni care habar nu au ce inseamna ceea ce ei produc. Exact cum a spus-o si Makavelis, discriminarea romilor nu am invatat-o acasa! Citeste mai departe >>