Daca puteai fi mai fericit? Evident…
Nimeni, oricat de euforic e, nu poa’ sa-ti spuna ca-i fericit. Stii fraza aia pe care toata lumea o are in gura si care incepe cu “cea mai fericita zi din viata mea a fost cand…”? Aia e marturia omului cum ca, intr-o viata mizerabila, o zi i-a mers bine, nu ca intr-0 viata buna, normala, decenta, cineva sau ceva i-a mai atarnat un sirag de bucurie la gatul deja plin de multe alte siraguri.
Daca puteai fi mai avut? Normal…
Nu blestema in stanga si in dreapta, nu-i nici vina ta si e foarte probabil sa nu fie nici vina altora ca tu ai mai putin decat altul. Se foarte poate ca multi care au mai mult ca tine sa fie mai slabi de inger, mai slabi de minte sau mai slabi de caracter. Si crede-ma, intre o punga cu aur sau o punga cu intelepciune, am s-o aleg pe-a doua, pentru ca o a doua punga de-aur n-am sa mai am vreodata, dar cu intelepciunea s-ar putea s-adun mai multe.
Daca puteai fi mai frumos? Eh, mai vorbesti?!
Pe la o varsta, nevoile tale se schimba. Indiferent de ce ai in pantaloni, de cat de mare sau de adanca, de cat de vioaie sau de statuta, la un moment dat trupul nu-i de-ajuns. Bucura-te ca arati bine, e din ce in ce mai rar, dar in acelasi timp, nu te bucura prea mult pen’ca dintr-o data ai sa te trezesti la fundul sacului. Da, pentru ca e trecatoare. Ce NU trece e mintea. Gandeste-te la asta…
Puteai fi multe! Puteai fi mai fericit, mai instarit, mai frumos. Dar nu-ti pierde timpul blestemandu-l pe cel din stanga ca le are pe toate, pe cel din dreapta ca le are mai bine sau pe cel din fata ca le are mai multe. Ghinion! Viata nu-i corecta cu tine! Inceteaza sa mai cauti motive ca unul are, altul are si mai mult, celalalt parca si el are mai mult ca tine, iar tu zaci in neputinta. Daca la capatul zilei n-ai priceput ca singura vina pentru toate e, de fapt, a ta, pentru ca te resemnezi plangand in loc sa transpiri incercand si izbutind, primul drept pe care toata lumea ar trebui sa ti-l ia e ala de-a privi incrucisat pe cine are…
Da, altcineva nu ar putea sa-ti traiasca viata ta complicata. Dar, surpriza!, nici tu nu ai putea sa o traiesti pe a lui. Ideea e ca, la un sfarsit ipotetic, in timp, se trage o linie. TU unde te situezi? TU inca plangi, sau TU poti sa spui “Acum, azi, altii se uita la mine cu jindul cu care ma uitam eu candva…” ATUNCI ar trebui sa fii fericit! Atunci ai ajuns cineva. Altfel, n-ai inteles nimic din ce trebuia…
Etichete:
viata