envi

de la capăt, cu alineat

Mai stiti cum urlam, care mai de care, ca mai bine ne inchiriem tara la nemti sau la americani si sa ne managerieze ei mizeria din tara catre un prezent si viitor mai luminat? Ei bine…

Kicked off by Snoop Dogg, the whole principality of Liechtenstein is now available for rent from $US70,000 a night.

This tiny, historic and picturesque patch of Europe is made up of just 11 villages and has about 33,000 inhabitants. They get to stay, by the way.

 

Bai, in limbaj de mahala, super tare! Snoop a vrut sa faca un video si n-a mai stat pe ganduri ce si cum sa inchirieze, a luat tara cu totul! Si vorba aia, saptej’ dah mii e bani de pranz, la urma urmei, ce tara mea cu 11 sate…

Imi vin tot felul de idei. Ce ziceti, punem mana de la mana? Inchierem o tara ca sa… orice? :) Ca deja ma gandesc ce misto ar fi, pentru posteritate, sa-mi fac aniversarea de 25 de ani in Liechtenstein. Sau sa inchiriem tara si sa o facem adapost pentru cainii nostri vagabonzi. Zic si eu…

Ia ma, ce am putea face cu o tara?


Etichete: , , ,
envi on April - 18 - 2011
categories: amuzant

Si vine un moment in viata parintelui cand trebuie sa discute cu fiu-su sau fi-sa despre de unde a venit el/ea. O data cu asta, vine si discutia despre sex. In cazul miraculos, ai bafta ca nevasta-ta sa fie atat de desteapta incat sa scuipe si in ovulele ei din trasatura asta si sa iasa o progenitura care se va prinde singura, filtrand corect informatiile la care oricum va fi supus copilul. In cazul mai putin miraculos, dar inca totusi bun, ai o nevasta care-ti accepta genele magistrale mai repede decat sa li se impuna pe ale ei si copilasul vine cu intrebarile cand isi da seama ca diferite parti din corp i se modifica si e destul de mare cat sa priceapa din prima si fara povesti nemuritoare.

In orice caz, pe-asta cu barza nu o s-o putem scoate din sistem niciodata. Trecand peste intrebarea fireasca “Cine a inventat legenda berzei si insemnatatea ei in acest caz?”, ajung la cea mai putin normala dar totusi logica: de ce ii mintim cu basme despre pasari care au vin cu ei in bot si mi-i lasa pe cosul sobei ca Mos Craciun cadourile?

N-am cum sa ma lupt cu faptul concret ca la un moment dat in viata, fiul sau fiica mea se vor fute. De mai multe sute de ori de placere, de cateva ori cu rezultate palpabile. De ce nu i-as spune direct:

Fata tatii/ba baiete, uite cum sta treaba, eu si cu ma-ta ne iubim de nu-i adevarat. Intr-o seara, maica-ta a uitat ca ma tine la regim sexual, ca suntem casatoriti de cativa ani si impreuna de si mai multi si ca am in pantaloni aceeasi scula ca-ntotdeauna, cu aceeasi forma, consistenta, culoare si mireasma si s-a oferit mai ceva ca dupa trei luni de tinuta-n lant in fata unor negri nud si dati cu ulei pe ei. Si uite asa, printr-un procedeu ce consta in ea stand pe spate, neanticonceptionata si eu, peste ea, muncind din greu si impingand gafaind cu sete si poate pe alocuri ura, am ajuns la un punct culminant denumit orgasm. Cel putin eu, sper ca si ea, nici azi nu-mi spune. Si uite asa, eu am eliminat un lichid alb, vascos, care, in contact cu ovulele ei, un fel de oua ca de gaina, cam cu aceleasi proprietati, ai iesit tu. Mai intai embrion, dup-aia din ce in ce mai mare de o faceai pe ma-ta sa intre pe-o parte in scara blocului si sa nu mai poata sa care singura sacii de cartofi din piata, trezindu-ma pe mine sambata dimineata si pana la urma uriasa de nu mai puteam decat cu mana sa ma iubesc. Intr-un final, te-a nascut pe tine. Mic, urat, murdar si galagios. Si de-atunci, tot asa, pana azi…

Adica, serios, de ce sa nu putem sa le spunem din prima adevarul? De ce sa fiu obligat de nu stiu ce lege nescrisa a societatii privind protejarea copiilor sa nu le pot spune, pe bune, cum au iesit?


Etichete: , , ,
envi on October - 18 - 2010
categories: opinii

Luati un pix si o foaie, adica mouse-ul si lista de bookmarks si notati: Tema pentru acasa pe luni, da? Nu de alta dar am gasit niste texte si videos de conspectat intr-o cantitate si frecventa nedemna de a fi trecuta cu vederea. Garantez pentru fiecare, parol!

* Ca sa nu va speriati, incepem cu Educatie Fizica si Sport, atat cat se mai face la noi in tara. Luati de aici exemplul unuia de pe strada, probabil. Aveti pana luni sa faceti macar una din miscarile aluia. Eu stiu sigur ca nu am sa pot dar, pana mea, eu sunt profesorul, eu predau, voi scrieti si rezolvati :)

* La ora de Educatie Feminina, intarim principiul care zice ca femeia e doar un obiect furnizor de diverse, facand un rezumat asupra pataniei unuia sarac cu duhul, originar din Vrancea. Acum nu mai stiu ce sa zic. Ca e noroc in dragoste si nenoroc la carti care a dus, de fapt, la nenoroc in dragoste. Puii mei, oricum tineti cont ca al rezumatului continut trebuie sa intareasca ideea ca expresia juca-ti-as nevasta la carti trebuie sa devina una prin care barbatul sa se poata descarca, sa injure un altul la nevoie. Un fel de sa-mi bag p*** in nevasta-ta, dar mai decent.

* Ora urmatoare la Deromanizare, vreau sa vad un exemplu concret din prezent sau din viitorul uber-apropiat prin care sa evidentiati faptul ca ati prins ideea din articolul asta. Retineti va rog sintagma absolut geniala, roman indoctrinat.

* Aia care inca va stiti alintati, si stati linistiti ca va stiu eu daca voi nu recunoasteti, luati de ingurgitati acest video. Daca va mai aud ca telefonul meu e slab pentru ca nu are camera foto de un trilion de gigapixeli, va spanzur de testicule sau, ca si asa imi doream sa incerc asta de mult timp, de ovare.

* In final, lucram impreuna la subiectul pentru lectia deschisa de la sfarsitul lui martie. Numai bine si nu uitati, asa cum spunea nihasa pe twitter, parca: daca intr-o zi esti atat de trist si dezamagit incat esti in pragul unei depresii fabuloase, nu uita ca tu ai fost candva, cel mai bun din vreo cateva milioane de spermatozoizi.


Etichete: , , ,
envi on February - 28 - 2009
categories: Uncategorized

…si-mi zic uite-l “coae”, se crede C3PO, robotel bun la toate! Pastele ma-sii…

Ninge afara. Pe jos e ca-n descrierile campurilor de lupta de pe vremea lui Mihai Viteazu si marea mardeala batalie de la Calugareni. Mi-ar fi mila sa indes in picioare si o pereche de cizme de cauciuc. Nu-mi place deloc vremea asta. Mi-a picat ca o veste proasta in prag de insuratoare…

Vestea si mai proasta a fost cand mi-a prezentat maica-mea un vraf de celuloza, un alt vraf de plastic colorat si mi-a spus raspicat: Tinere, stii ce ai de facut. Pentru familie si apartament, mars la datorie. Urasc aura parinteasca si lipsa dreptului de veto atunci cand sunt expuse situatii din astea. N-ai ce zice, iar daca te apuca vreun impuls CEDO, ti se taie c-un cutit imaginar mai ascutit decat orice sabie de samurai cu care taiau aia apa, separand hidrogenul de oxigen. Asadar, nedorindu-mi taieturi din alea, nu comentez mai mult decat sa cer niste detalii si… purced.

Imi trece repede amaraciunea. Ma uit inca o data si mai atent si-mi dau seama ca trei dintre ele, facturile, le pot plati in acelasi loc. CEC Bank, care suna ca un fel de check mate, sau sah mat, sau fraiere, nu doar ca te-am batut, ti-am luat si banii. True, true. Iau directia CEC, iar pana sa ajung acolo, pe drum dau de trei tiganasi mititei, dar cu ghiozdane in spate. Admirabili, pana chiar si ce le iesea din gura fu de-a dreptul fabulos. Vreau sa va concentrati pentru ca unul din ei a zis-o de era sa pic in cap de ras. Deci, si nu glumesc: hoa ca ii asa de futere la scoala, ma gandesc sa-i zic si lu’ tata sa se bage ca si asa nu stie sa scrie. Comentarii, anyone?

Ajung in CEC. Pustiu. Altfel spus, Nirvana! Stiti aia cu statul la coada ca sa dai bani = probabil esti sonat si defect in mansarda, flacau! Directia casierie. Acolo, profilul functionarului intr-o realizare superba, demna de Tonita pictangiul sau Enescu muzicantul. 40-45 ani, uriasa, pulover peste care sta semet un lantuc-oi – pentru a evita coismul dar si incercand sa pastrez o nota pe care ati dedus-o, probabil – ruj de-un rosu aprins, ca pe pungile de chipsuri cu paprika si raspunsuri aproape tacute. Trag aer in piept si imi prezint situatia. Asta, asta si asta, va rog. Si mi-a zis mama sa-mi dati si rest, deasemenea va rog!

Intre timp, pentru ca nu aici e focusul povestii, se pare ca se strica usa de la intrarea in sucursala. Nu stiu exact cum sa explic, nu sunt producator de usi, asa ca incerc. Daca intelegeti, ok, daca nu, retineti doar ca era stricata. Deci se futui, exersandu-mi si pornirile Esca-ngiste, prostia aia de sistem care actioneaza ca un, cum sa-i zic, recul, nu stiu, care inchide usa in urma ta. Prostia aia de sus care se cracana in diverse unghiuri, in functie de cat cracani si tu usa. Prinsu-v-ati? Asa…

Din lateral dreapta, de la o integrama (????), vine nea’ badiguardu. Aici de fapt vreau sa ajung si-mi cer scuze pentru giga-introducere, dar mi s-a sculat simtu’ artistic. Asa, ziceam ca veni nea’ Caisa. Studiaza problema cu ochi de soim al patriei. Din background se aud gagicutele de la Credite si ce alte departamente or mai fi intr-o banca, nu ma pricep: Hai ba, sigur te pricepi tu s-o mesteresti, este? Razand, nea’ pastrama asta intoarce o replica magistrala: Eh, ma pricep eu sa mesteresc multe, niciodata nu gresesc. Jur c-a bagat si un zambet din coltul buzelor.

Curcile se apuca de ras ca niste… curci. Doua din ele ii zic unei anumite a treia, probabil inca nescoasa la prajitura definitiva a vietii, I-auzi tu, se pricepe sa repare si usi, ce mai vrei? Distractie mare in club, ma simteam intr-un fel in care daca pompau putin volumul la radio, o puneam de-o paranghelie ad-hoc, atmosfera aveam. Nea’ ignora putin curcutele si pleaca pana in spate. Se intoarce c-un taburet de-un fantastic contrast cu fotoliile rotative ale angajatilor, cu o surubelnita si un patent. Escaladeaza scaunelul si incepe sa mestereasca el, asa cum stie mai bine. Aici nu prea stiu ce face, aveam si de semnat niste hartiute. Nu de alta, dar sa nu ma prosteasca Julieta mea de aici de la ghiseu. Desi, avand in vedere ca eu eram in picioare iar ea pe scaun, as zice ca mai degraba eu eram ala la balcon, dar fie.

Deodata, alpinistul se coboara de pe scaun, trage o privire inspre mine (!!!) si apoi trage de usa, s-o verifice, deloc uitand ca in prealabil sa arunce in sala un Ia sa vedem ce branza de vacuta(???) am facut. Trage de usa si… un mare big-bang aproape de ala de forma universul. Chestia aia de sus s-a rupt in doua cu totul si s-a desprins si de usa si de toc. Badigardu’ ramane interzis si cu usa in mana, curcile rad de se indoaie spre se intreiesc, iar ursoaica mea de la casierie se ridica urgent de pe scaun sa vada problema. Mesterul loveste din nou! Cel bun la toate e, de fapt, cel mai bun la buseala.

Usa? Normal ca nu mai functiona, adica se balanganea in voia vantului de afara si nu statea inchisa de niciun fel. Gagicutele radeau si mai tare: Hahaha, si asa in desfasurator esti trecut ca un fel de portar, acum o sa fii chiar portar. Asta incerca sa-si inghita sughiturile si radea inapoi, de fatada. Alta ii spune parca si mai taios Vezi ca e frig, sa stai acolo sa tii usa inchisa, ca doar n-om pune cheia in mijlocul zilei, ca mai avem program. Eu… Si eu pe-acolo.

Imi iau hartiutele, le bag in buzunar. Imi iau si restul, zic saru’-mana si plec. La iesire, il intreb pe utility-boy, nea’ portaru’ Se poate iesi pe usa? Curcile rad din nou, mister spune ca Sigur ca da. Oare ia spor de, cum zice englezul, doorman?


Etichete: , ,
envi on February - 19 - 2009
categories: Uncategorized

De la zoso, de pe twitter, o chestie la care am ras asa cum nu am ras de prea multe ori in toata viata mea… Enjoy!


Etichete: , , ,
envi on February - 12 - 2009
categories: Uncategorized

Daca tot am pomenit-o pe Ada pe aici, hai sa mentin ziua de azi pe aceeasi tema. Stateam azi la cioace, dupa muuuult timp, cu stimata-mi colega. La un moment dat, domnisoara incepe sa-mi povesteasca niste lucruri. In prima faza, trebuie sa si sa-i recunosc ca eram sceptic. Nu eram in modul povestiri in niciun fel, am lasat-o sa vorbeasca, neschitand macar vreun gest, vreun emoticon sau vreun audible. Asta e Ada, stii ca relatia noastra se bazeaza pe adevaru-l verde-n fata :)

In orice caz, cel putin dupa prima povestire, am inceput sa prin un urias interes. Am sa vi le scriu si eu aici. Acum eu nu stiu daca sunt bancuri readaptate, povestiri din auzite sau mai stiu eu ce, dar nici nu ma intereseaza. Conteaza ca eu azi cand le-am auzit am ras bine de tot. Si cum alte idei de alte articole de alta categorie si de alt nivel nu am, realmente deloc, procedam:

Imediat dupa revolutie, un botosanean ia un sicriu din oras si-l duce undeva la tara pentru ca el dispunea de un papuc. Mentionam ca e vorba de-un papuc din acela descoperit. OK. In drum spre satucul asta, omul ia un nene la ocazie, spunandu-i insa ca nu poate sa-l ia in fata pentru ca e cu cineva si daca doreste, il poate lua doar in spate, in portbagaj. Omul e de acord, nea’ soferu’ nostru il avertizeaza ca in spate e un sicriu, dar e gol si deci sa nu se sperie si toata lumea porneste la drum, bine-mersi.

La un moment dat, in drum spre destinatie, incepe sa ploua. Din ce in ce mai tare. Pasagerul de ocazie se gandeste astfel sa se bage in sicriu sa nu ajunga acasa ud leoarca. Dupa vreo cativa kilometri, soferul nostru mai ia la ocazie, de mila de cat de tare ploua afara, inca vreo trei oameni care mergeau taman in acelasi sat. Aceeasi poveste, poftiti in portbagaj, nu va speriati de sicriu. Intre timp insa, omul nostru care se ascunsese de ploaie inauntru adormise. Doar ca la un moment dat, se trezeste. Scoate o mana afara din sicriu si-l intreaba pe unul din cei cu care impartea portbagajul: Auzi nea’, mai ploua afara?!

Toti care erau in spate, in papuc, au sarit din mers cat au putut de repede si urland ca din gura de sarpe de spaima ce-au putut s-o simta cand nu doar ca au vazut mana care iese din sicriu, dar au si auzit vocea aluia intreband de ploaie. S-ar parea ca treaba asta a fost data si in ziar…

Si o a doua poveste, poate si mai incredibila…

Un oarecare coleg de fabrica al tatalui Adei, imediat dupa revolutie, avand in vedere ca se deschisesera granitele, se hotaraste sa dea o fuga in Polonia, asemenea multor romanasi. Ii spune nevestei planul, iar apoi vorbesc intre ei sa mearga si soacra lui, avand in vedere ca ea isi dorea din suflet sa vada o tara straina inainte sa moara.

Asadar, pleaca famelia in Polonia, ajung, doar ca dupa doua zile moare batrana. Probleme mari, avand in vedere faptul ca decesul peste hotare pe atunci implica niste formalitati aproape grotesti. Asa ca se hotarasc sa nu declare decesul. Pun la cale sa cumpere un covor in care s-o puna pe soacra, procedeaza si purced spre casa.

La granita, pentru ca se statea imposibil de mult, cuplul adoarme. In masina, cu baba in covor cu tot in portbagaj. Dimineata, cand sa plece, masina sparta, mai exact portbagajul deschis si golit. Covorul? Si el, furat… Oamenii nu au mai declarat furtul, interesanta ar fi fost reactia hotilor care, avand in vedere ca totul era in proximitatea granitei romanesti, aproape sigur erau si ei romani…


Etichete: , , ,
envi on February - 4 - 2009
categories: Uncategorized

Google Analytics iti creaza o lista de cuvinte, keywords prin care s-a ajuns si la tine pe site. Pana mai ieri-alataieri, n-am prea consultat lista asta, greseala mare din punctul meu de vedere, mai ales dupa ce-am citit diverse chestii. In fine, nu intru-n detalii ce m-ar trimite departe de adevaratul subiect: ce cautari pe Google si alte motoare au adus omuleti la mine pe blog? OK, pai hai sa vedem: (si pentru cine nu crede, lasati-mi adresa de mail si va trimit screen-uri sa va dovedesc)

Intai sa incepem cu cele mai frecvente, adica cu top3, ca sa scapam repede de detaliile insignifiante: envi, bataiedecampi.blogspot.com, bataie de campi. OK, nimic in neregula, asta sunt eu/blogul. Mai departe incepe balul… Nu le prezentam pe toate dar, cu liniuta de la capat, recitam selectii:

* metri detectie radar 9190 – pai daca articolul asta mi-a adus 39 de omuleti…
* cum sa agati o fata – prieteni, din ce scriu eu aici, vi se pare ca stiu?!
* imagini cu campi – zau? parca era campete
* “ma scapam pe” – …pe?
* 20 decembrie vine iarna – perspicacitate in esenta pura
* adina hi5 iasi – ce zici de asta, Ada??!?! Eu nu mai pot de ras de cand am vazut asta!
* am spart un pahar? – descalta-te, calca prin camera si vii si ne spui si noua
* antonela vecine curve – … no comment
* avem liber la feaa pe 28 noiembrie 2008? – nu stiu, sa moara mama!
* batai harlau – rare, foarte rare, aproape ca pe cale de disparitie
* bataie in cartierul dacia – astea-s nitel mai dese, incearca-le ca fac bine la spinare
* bataie la cur – si nu numai… La asta am ras aproape o ora!
* ca atare – parol!
* cat coasta o tabla de scris pentru scoala – sa-mi zici si mie ca vreau si eu una sa-ti predau niste lexic
* cati litri de apa intra in marea neagra – si sa zicem ca stii, la ce te ajuta? vrei sa stii cate sticle iti trebuie?
* ce faci cu haine vechi – carpe, le donez si cu unele imi hranesc molia
* ce se intampla daca renunti la abonamentul orange – iti iau aia si casa sau, daca are Dumnezeu mila de noi, te impusca
* cele mai mari campi – ala neted din capu’ tau
* cine a creat fotbalul – cu mentiunea ca de asta nu-mi bat joc, englezii! Iti raspund eu ca sa nu mai cauti
* cum activez pe telefon optiunea aia de sunat afara – sfatul Lion, stai afara… de tot
* cum procedam cu prezervativul – umple-l cu Sprite, baga-l in congelator si dupa zece ore rupe membrana si suge continutul
* cum sa faci bani din bataie – iti dau eu o suta de mii daca ma lasi sa-ti bag doua bombe peste bot si nu plangi
* cum sa fii tare la bataie – ask Doroftei, adica bea Actimel
* cum scoatem mirosul din pantof – apa calda nu dauneaza grav sanatatii
* de ce mi sa blocat adresa de hi5 – rugaciunile mele au ajuns unde au trebuit, de unul am scapat
* de-o saptamana mananc numa batae – dupa ce am ras doua secole, nu pot sa nu-l intreb daca nu s-a constipat? NU? Atunci ce te caci?
* despre mine fotbalist – … numa’ de bine!
* fara prezervativ – ninjalau
* liceul piatra neamt bataie cu baietii – ati castigat si vreti sa va dati mari?

Atat pentru partea intai. Avem timp si mai ales material si pentru partea a doua.


Etichete: , , , , ,
envi on December - 22 - 2008
categories: Uncategorized