Nici nu cred ca am apucat sa realizez ca incep sa ma trezesc si am auzit: “Hai de te trezesti sa te duci sa platesti factura aia de ieri!”. E clar, nu are rost sa-mi infing capu’ inapoi in perna! Daca maica-ta are nevoie de tine pana acolo incat sa te ia din somn, e ca un blestem. Nu mai adormi la loc nici cu diazepam intravenos. E o putere speciala a mamelor!
Asadar, imi termin spalaturile si imbracaturile, apuc plicul cu o factura care se plateste la noua CEC Bank si plec. E 10 si jumatate dar pentru mine parca e 6! Nu e departe sucursala dar pana acolo apuc sa vad vreo trei grupulete de liceeni chiulangii. Pe cativa ii si cunosteam, ma intrebau de ce sunt treaz la ora aia. Din acelasi motiv pentru care tu chiulesti, nu fa pe desteptul! Pe de alta parte ma gandeam, oarecum speriat, ca daca doi-trei random concetateni ma eticheteaza ca un omulet care se trezeste ceva mai tarziu, oare ce reputatie am eu aici in oras? Eh, imi revin repede: ma doare-n cot! Oricum eu stiu ca daca auzi zgomot de copite galopand, nu inseamna neaparat ca auzi zebre alergand!
Ajung la CEC. Destinatia mea era casieria, iar acolo, rand de sase persoane, format, curat, lustruit si stralucind! Eh sa fiti voi sanatosi, nu stau eu la coada sa va dau bani! Prostii, de fapt imi dau seama, uitandu-ma in portofel, ca am uitat sa iau bancnotele necesare pe care mi le lasase maica-mea iar eu nu puteam acoperi paguba. Injur, in gand! Hai ‘napoi acasa! Pe drum imi vine sa fumez si deci ma opresc la intrarea in scara blocului pentru un Kent la fel de rapid ca ala de-l fumezi in haltele mai lungi cand calatoresti cu trenul.
Inchei si urc spre al doilea etaj. Intru, ii explic maica-mii ca am uitat banutii, ii apuc de pe masa si imi fac o cruce cu limba-n cerul gurii ca deh, re-pornesc la drum! E marti si eu m-am mai si intors! Parca prevesteam…
Schimb itinerariul, merg prin spatele blocurilor. O prostie pentru ca m-au luat nostalgiile de cand eram mic. Reusesc sa razbesc prin defileul separat, de-o parte si de alta, de blocuri abrupte si neprietenoase! Ajung inapoi la CEC iar ochii-mi sclipesc caci coada…nu mai era coada! Eram doar eu. Aveam la dispozitie tot staff-ul sucursalei. Patru femei de peste 30 de ani la picioarele mele! Ce fantezie…Sado-masochism, de altfel, caci stiam ca tot ce pot sa-mi faca e sa ma
“pedepseasca” pentru ca am fost un bad boy si mi-au trebuit fie credite, fie abuzuri de curent sau zile de penalizare!
Ma uit scurt pe factura si-mi dau seama ca din suma totala de 128,23 RON, soldul precedent e de 125 RON. Mda, atata agitatie pentru 3 lei! Suna a titlul de stiri de ora 17: Omorat pentru 3 lei!!! (somnul meu bre…) Nicio problema, sunt corect si nu-mi place sa raman dator! Intind factura si astept procesarea. Tanti doamna casierita e cea mai atragatoare dintre toate, sunt foarte fericit ca eu DOAR cu dumneaei am treaba! Dar…
Ea: Aaaa, aveti sold precedent!
Eu: Da, stiu.
Ea: Mare!
Eu: Si asta stiu. (cred ca deja incepeam sa flirtez)
Ea: Pai aveti de platit treijdoua de mii si ceva.
Eu: Da, raspund in timp ce intindeam o bancnota de 5 cu Enescu. Sa stiti ca nu am marunt sa va dau, imi pare rau!
Ea: Ah, dar chiar vreti sa platiti?!?!?!
Eu: Pai…da!
Ea: Heh, interesant! Nu cred ca am avut pe cineva care sa plateasca o factura atat de mica vreodata. I-auziti mai fetelor, baiatu’ asta vrea sa plateasca o factura de trei lei, efectiv!
Aici s-a rupt tot! Se uitau toate patru la mine de parca eram un martian. Oricum, nu de-al lor. Cum sa platesc factura de trei lei? Da’ nu am ce face cu banii? De ce dracu nu las restanta? Faceau si glume: “Nici nu cred ca-mi accepta calculatorul o operatiune de trei lei” – “Ba-ti accepta Rodica, doar sa nu uiti sa pastrezi desfasuratorul de azi! Factura de 3 lei…” Ma simteam copilul cel destept dar persecutat din clasa! Ala de fac toti misto de el, ii scriu cu creta pe cap, ia castane si nu e niciodata ales la fotbal! Nu puteam sa reactionez in niciun fel. Eh la dracu…tot le-o zic eu!!
Bai ce se intampla? Imi vreau banii inapoi sa ma duc acasa. Imi vine sa plang! Cu ce am gresit?
Doamna, vreau si eu sa platesc, sa inchei. Am programare la…frizerie, termin fraza mandru ca am transmis un mesaj(sunt [inca] ras pe cap!!)
Mi-am luat restul si am plecat acasa. Eu nu mai intru acolo niciodata pentru ca simt ca o sa am o poza pe perete pana cand cutremurul ne va desparti! Sunt omul cu factura de trei lei…Platita!!
Etichete: CEC, facturi, prostii
