envi

Dovedita cam in 85% din cazurile pe care le-am intalnite eu, personal…

Mai zilele trecute, o vad prin oras. Inalta, dar nu scarbos de inalta. Zvelta… Umple pantalonii si bluza cu exact cat trebuie. Ma rog, cel putin pentru gustul meu. Frumusica, interesanta, isi da seama ca intoarce multe capete pe strada, da’ n-o deranjeaza, ba chiar se joaca cu treaba asta. Dezinvolta, o placere… O stim cu totii, e majora, e o partida buna. Foarte buna! Nici proasta nu e, pe bune! Ai cu cine schimba o vorba, e chiar in regula…

Tot ea, aceeasi, are si o sora mai mica. Parca vreo trei ani intre ele. Sau patru?! Nu mai tin minte. Cine sta sa se gandeasca la aia mica?! Uita-te la asta mare cum face pamantul pe care calca sa suspine incet si sa scrasneasca din dinti…

Trec anii…

O revad! Oau!!! Arata parca si mai bine… Ce s-o fi intamplat cu ea?! Baietii de la scara, mai neslefuiti, se intreaba intre ei: ce dracu’ o manca asta acasa, ba, de-i asa de buna?! Nu zic, si eu ma intreb acelasi lucru. Ma apropii de astia si le aprob balele si ochii mari: frumoasa mai era, frumoasa s-a mai facut, ma, brazilianca asta, manca-i-as carnurile de pe ea sa le mananc…! La care baietii, nedezlipindu-si privirea de pe ea, arunc-o vorba inspre mine: nu e ea, ma, e sora-sa, aia mica, ui’ la ea ce buna e!!!

C-asa e mai peste tot: sora aia mare, candva si chiar si acum, frumoasa si toate cele. Da’ intotdeauna surioara mai mica vine si-o impinge la o parte. Mai totdeauna, gangania aia mica de sora mezina, slaba, plata si inexistenta, se transforma in ceva mai bun decat sora-sa. Ho, ba, si la minte, nu doar la trup! Asa e?!

Cand ai sa inveti ca degeaba esti frumoasa, tampito?!

Nu demult am scris o chestie despre femei. Pe scurt, spuneam ca nu toate femeile sunt frumoase in felul lor, asa cum suna acel tampit cliseu. Acea idioata fraza menita sa scape de virginitate si de singuratate tot felul de creaturi feminine mai urate ca Jabba the Hut.

Doamne, cat de multe sunteti, cat de numeroase, cat de frunza si iarba… Nu stii la ce ma refer?!?!

O vezi cum ocupa spatii scurte in spatiu, caci are un trup de invidiat. O simti cum lasa miresme placute in spate, de flori dulci, dupa ce paseste pe langa tine, mascul cu varful ascutit bine de moment ce-o vezi in deplina motricitate.

E genul de antilopa pentru care nici pijamele n-ar trebui sa se mai produca largi, ca-i pacat sa nu-i vezi corpul parca din creion pana si cand doarme. Of, ce suturi in gura i-ai mai da sutienului aluia caci cara doi din probabil cei mai misto opt, poate noua sani pe care ai sa-i vezi vreodata, in viata ta neinsemnata pana atunci cand i-ai vazut pe ai ei. Si ce pumni in gura le-ai da chilotilor de pe ea ca nu esti in locul lor. Tu sau… tot tu…

Ce cur sub fustita, ce privire sub frunte, ce pulpe sub bazin, ce bot sub nas…

Buna ziua, domnisoara, ce n-as mai da sa te vad goala diseara!

Si, deodata, da drumul la fix acel bot…

Si atunci te intrebi de ce se tot supara cand le faci proaste. De ce se supara cand le spui, verde in fata, ca MULTE DINTRE VOI SUNTETI NISTE URATE! Ne sunteti suficiente pana cand o sa va treziti in acea dimineata. Stiti voi, ori a doua zi dimineata, ori, si mai rau, dimineata cu ziua in care o sa incepeti sa va adunati tatele de pe jos. Din ce in mai jos…

Nu, dragelor, nu sunteti cu toate niste “frumoase in felul vostru”!

Mi-e tot dat sa inghit un text precum ca nicio femeie nu e urata. Ca nu exista asa ceva, ca exista femei frumoase fiecare intr-un fel indescriptibil, intr-un mod aparte. Ca fiecare femeie are un “ceva” care o face deosebita. Sunt atat de obosit s-aud de acest “ceva”!!! Da, il folosesc si eu, dar il vad pe atat de putine fete/femei raportat la felul in care e folosit de altii, incat si-a pierdut valoarea.

NU!

Printre voi, femeilor, exista URATE! Basmele si maturitatea incearca sa ne invete ca orice femeie e frumoasa. Ca doar adolescentele se vad urate, grase si proaste, dar ca mintea coapta vede FEMEI. Din nou, NU! Nu ganditi ca daca lumea va vede ca fiind “bune de pula”, sunteti si frumoase. Bune de pula sunteti toate pentru ca, ghici!, toate aveti pizda si/sau noi, barbatii putem sa ne imbatam si sa va vedem atlfel. Nu va lasati amagite de privirile masculilor pe strada, alea sunt fix coaie umflate si creiere perverse.

Si vad, asadar, printre voi femeile carora eticheta de “urata” vi se pare injusta pentru ca va considerati fiecare o faptura aparte a faunei pamantene, URATE! Femei urate pana si acolo unde invatam ca, de fapt, ele sunt speciale. Bunatati corporale care, insa, se incaleca cu oricine, oriunde si pe orice. Fatuci frumusele care nu stiu o boaba de civilizatie verbala sau corporala. Iape incaltate care nu inteleg ca e lipsa de respect pentru trecatori sa te imbraci mulata daca esti o grasa si celulita ti se vede si prin trening. Nu mai e vorba de comoditate, ci de un atentat la noi, restul si la tine insati. Dive care exulta cand tot satul le stiu, insa doar pentru ca le-au vazut goale de mai multe ori decat si-au vazut mandrii bucile in oglinda.

Am patit sa vad si fete mai putin rapitoare ca fizic sau la chip si care totusi reuseau sa pastreze urme apasate de demintate, respect. Gesturi, vorbe sau arome care neutralizau ceea ce altele considerau firesc, perfectiunea fizica. Voi nu?

Si ajung, deci, sa va rog: cand mai spuneti ca “orice femeie e frumoasa in felul ei”, va rog corectati-va repede si recunoasteti ca orice femeie e femeie in felul ei, dar nu orice femeie nu poate fi frumoasa. Nu exista frumuseti in felul fiecareia, exista o frumusete universala care poate fi conturata in mii de moduri, alegandu-l doar pe unul sau imbinand mai multe. Din pacate, insa, MULTE nu le aveti si nici nu le veti avea pe NICIUNUL!

URATELOR!!!

Stateam si discutam cu cei doi ai mei doi amici cu care impart aerul de prin oras in fiecare seara. Dintr-una intr-alta, am ajuns la – cam ce subiect oare pot avea trei tineri de douazeci si ceva de ani intr-o oarecare seara de joi – subiectul femei. Ma rog, nu povesti d-alea de genul “pai aia cand eu o incalecam, ea facea intr-un fel in care tu nici dupa bauta aia de-atunci nu puteai sa imiti”, ci ceva chiar interesant…

Stau si ma intreb cum se face ca cele mai frumoase femei din lumea asta provin din tari mai degraba subdezvoltate economic? Ma gandeam la toate concursurile de miss care se tot desfasoara p-acolo si, mentionand inainte faptul ca niciodata nu ma intereseaza cine castiga, ma uit deseori la fiecare reprezentata in parte si vad adevarate minunatii ale naturii venite de prin Venezuela, Nigeria, Brazilia, Kenya, Serbia, Ucraina si tot asa. Vorba aia, ati vazut vreodata vreo rusoaica? Sau vreo moldoveanca luata pe sistemul “random”?! Daca da, intelegeti ce vreau sa zic. Daca nu, v-ati ratat cariera de purtator de atarnata…

Bun, in regula, nu e bun exemplul, acolo le aleg. Atunci explicati-mi frecventa clar sporita cu care un om oarecare poate intalni, pe strada si fara sa caute in profunzime, o femeie frumoasa in tari de genul ala? Adica sa fim seriosi, daca doar stau in fata blocului meu din oraselul meu de provinicie, intr-o seara misto de vara, gasesc minim 3 muieri cu care rup cojonesurile oricarui mascul luat la intamplare din orice colt al lumii. (Desi cred c-as uimi suficienti si pe la ora 14:00, cand ies copii de la liceu :) ) Si vorba aia, asta s-ar intampla intr-un oras de 9000 de oameni, dintr-un judet moldav, care nu are resursele vreunui municipiu. Stiti voi la ce ma refer… De nu ma credeti, va dau adresa si veniti pe la mine. Efect garantat!

Da, nu zic ca nu, si italiencele, si americancele si poate chiar si englezoaicele, daca se strafoca, au si ele frumusetilor lor de pici in fund si nu mai stii in ce parte e nordul. Eu insa ma refer la frecventa, la acele fatuci pe care le vezi pe strada, trecand pe langa tine, aproape nemaiputandu-te ascunde de ele. Ce se intampla, dragelor, de sunteti mai frumoase prin partea asta?!