envi

Daca prostia ar straluci, Oltenia ar fi Las Vegas…

Daca prostia ar durea, multi s-ar zvarcoli in chinuri…

Cu mentiunea ca las libera lista expresiilor despre prostie si efectele ei asupra omului, romanului, a cui vreti voi, stateam si ma gandeam daca e chiar asa de rau sa fii prost…

Suntem bloggeri si ne credem destepti. Unii chiar sunteti, altii suntem mai putin, majoritatea rag de prostie. Cu totii avem prieteni. Unii demni de a fi numiti asa, altii sunt doar tovarasi de pahar care vor sti perfect sa isi arate adevarata lor fata atunci cand ai mai multa nevoie de ei in diverse demersuri, iar tot majoritatea sunt mai prosti ca tine. Am observat ca, indiferent de gradul de prostie dintr-un individ, foarte multa lume din anturajul sau sunt si mai prosti decat el. O fi aia cu “buricul pamantului”, nu-mi dau seama. Fie… Continue reading »

Mai are cineva vreo indoiala ca ne-am scufundat cu totul?

Mi se pare ca Romania devine tara in care trebuie sa fii nebun sa mai intrebi, asa cum o faceam acum o decada si jumate’, ce vrei sa te faci cand o sa fii mare? Emigrant suna cel mai bine. Meltean e solutia cea mai simpla si efort-less si la moda, dar nu prea se castiga din ea. Cu simpatia din spatele blocului nu prea pui pe masa… Mai ca-mi vine sa te intreb tu ce vrei sa te faci cand o sa fii mic? Dupa ce o sa crapi si o sa te reincarnezi undeva, in alta dimensiune, ce ai vrea sa fii?

Ma rog, personal ma bucur de imi crapa obrajii mei rozalii. E clar ca se putea si mai rau de atat. Adica si fomica, si ionica, si geonica si #pintica. Si o minerica marinata, garnitura. Prostii… Hai ca o sa fie bine si o sa stam cu pulile noastre fiscale, miscorate cu procente sanatoase, nu gluma, in soarele arzator al verii – bine macar ca au hotarat-o acum, vara, e mai gigea de suportat, p’la mea. E ok, nu o sa mai dam banii pe paine, salamior, curent electric, gazolina si haine, tot felul de tampenii de astea care ne fac rau la dieta, care polueaza si care favorizeaza degradarea naturii inconjuratoare. O sa fim o tara gen tabara de vara, cu reguli stricte, foarte ecologista si traditionalista. Poate atragem turisti, mai stii? Cine n-ar vrea sa vina intr-o tara unde se traieste la modul minimalist si rustic, pentru c-asa-i ecuatia?

E o diferenta, totusi: fata de ailalti cazuti in put, noi n-avem un Acropole, o insulita sau o maslina rafinata. Ce-i drept, vom bomba puternic la capitolul femei usoare, sex ieftin, prostii din astea. Rafturi pline mereu pentru orice turist – ca la noi, cin’ sa cumpere, cumetre?!, locuri de cazare peste tot – ca la noi, cin’ sa se cazeze, monser?!; un tRAI si o viata si inca una in reluare.

Apropo, ma gandeam la un scenariu: n-ar fi misto ca, intr-o zi, deodata, sa-i vezi pe toti burtosii de acolo, de sus, disparuti fara urma? Sa-si ia maldarul de coco si s-o taie pe o insula, langa Ceausescu, Elvis, Michael, Eminescu si Marilena lu’ Monroe, din capu’ satului… Uite asa, sa-si bage alea 68 de puli si cu pizda Udrei, 69, si vira. Eh? Hai c-ar fi loco, zau, nu?

Eu o tai in Jamaica, pe bune! Daiquiri, reggae, iarba si soare. Accentul jamaican, vis! Mai merge careva?

“Învaţă să faci diferenţa dintre o simpla purtătoare de pizdă şi o femeie adevărată!”

via Moertz, intr-o productie personala imperiala!

Asa, ca de mult timp asteptam o chestie de asta ca sa am si eu fani…

Ca eu am ceva cu Incasha, nu e un secret. Am descoperit-o nu mai stiu exact cand, dintr-un tweet al nu mai stiu cui, deci moment irelevant, conteaza c-o urmaresc de ceva vreme. Incognito, ce-i drept. Nu i-am comentat pe blog, nu o stiu cum arata pe twitter, m-am multumit cu a o doar barfi in particular sau foarte subtil in cercurile mele socialo-cibernautice. Nu-mi place, nu-mi place deloc. Bine, ca nu-mi place mie e absolut irelevant si la urma urmei chiar nu conteaza. Nu poti sa fii placut de toata lumea si in niciun caz nu cred ca ei ii pasa de asta caci nici mie nu mi-ar pasa. De acord! Dar… Continue reading »

Bai, sper ca v-a trecut toata imputeala cu alegerile, da? Sper ca v-au trecut numaratorile, bucuriile sau “tristeturile”, remuscarile si alte rahaturi. E timpul ca viata noastra neschimbata sa mearga mai departe, da? Bun, atunci hai sa va propun, in forma concreta a primului guest post pe blogul meu – articol oferit de-o amiga cibernauta, Luana – un alt punct de vedere asupra a modului in care e perceput politicianul roman de catre sectiunea mai tanara a publicului spectator la pseudo-politica de foarte prost gust ce se desfasoara doar pe ecran, din pacate. Lectura placuta…

La 22 de ani am reusit sa ma satur de tot ceea ce tine de subiectul politica, si totusi e un aspect al vietii din tara asta minunata pe care nu pot sa il ignor de tot. Sa fim consecventi cu imaginea ei de curva: iti repugna, dar totusi te uiti la ea cand treci peste vreun pod.

Repulsia a durat pana cand mi-am dat seama in cine se regaseste de fapt politicianul generic, probabil universal valabil, moment in care am inceput sa rad isteric; ce Caragiale, domle…

Saptamana trecuta incercam sa fac un portret al omului care vrea sa devina presedinte. Adica, presedintele unei TARI! Voi va puteti imagina in postura asta? D’apai sa va apucati de campanie, iesit pe la TV, sa va puneti mutra pe afise cat un bloc unde sa va circule un lift prin nas+creier? Pana la urma am ajuns la concluzia ca acest portret exista, si inca foarte bine reprezentat. Continue reading »

In primul rand, o definitie din cartea de capatai:

SARCÁSM, sarcasme, s.n. 1. Ironie aspră, usturătoare; batjocură necruțătoare. 2. Vorbă, frază, expresie sarcastică. – Din fr. sarcasme, lat. sarcasmus.

Prima idee care-mi vine minte e ca sarcasmul e folosit ca o metoda de a-ti expune exact ceea ce gandesti, avand totusi, daca e nevoie, alibiul faptul ca “am fost… sarcastic”(un fel de “glumeam”) Asadar, teoretic, e o metoda defensiva, in sensul ca putem spune ce vrem, ascunzandu-ne sub mantaua acestui procedeu. Omul se supara foarte repede atunci cand i se spun lucruri dure si crude, chit ca ele sunt adevarate. Asa ca luam frumos ceea ce vrem sa spunem, ii conferim un ton aidoma unui ranjet pe fata, il spunem si, in caz de avarie, luam frumos pozitia omului sarcastic, invaluind toata treaba c-un aer de “mai putin jignitor” decat suna. Un fel de agresivitate pasiva care inteapa mai putin. Continue reading »

…e unul din cele mai bune lucruri care i s-au intamplat vreodata romanului…

Ce intelege romanul prin democratie? Simplu, intelege ca poate spune si face orice doreste, oricand doreste, aproximativ oricui doreste si nu va putea fi vreodata bruiat si faultat de cineva, in fiece fel, din simplul motiv ca Romania e acum, constitutional, o tara in care troneaza regimul democratic.

(3) România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradiţiilor democratice ale poporului român şi idealurilor Revoluţiei din decembrie 1989, şi sunt garantate.

Deci, cu alte cuvinte, paragraful asta ne da voie sa… orice! As indrazni chiar sa spun ca mai degraba intai ne gandim ca e democratie si putem face orice, spune orice si executa ce ne trece prin moalele capului si abia apoi ne gandim daca e vreo lege care sa ne dea la gioale asupra actiunilor sau cuvintelor noastre.

Omuletii dau drumul la gura si baga orice le trece prin cap, fie ca e calomnie, fie ca e vorba despre rastigniri la nivel social, n-are nicio importanta. In momentul in care ii vei spune Pai stai ca, uite, nu e normal sa faci asta, pentru ca… , ti-o va taia scurt: E democratie, fac ce vreau, hai mars de-aici! E o replica pe care o intalnesti in bucala oricui ii reprosezi un minim de ceva neregulamentar sau care depaseste o limita a bunului simt. E democratie, s-a murit in ’89, s-a varsat sange si deci noi avem voie sa facem orice, sa spunem orice pentru ca suntem o tara libera si ne-am castigat dreptul asta prin mardeala cu securistii care ne-mpuscau. Mhm, clar ca da, de acord, dar limita, limita avem? Ca democratia inseamna libertate, drepturi si toate cele, asta e clar si limpede si e batuta in cuie in mentalitatea umanitatii de pretutindeni. Ca noi, carpato-danubiano-ponticii suntem niste capete seci care intelegem exact ce dorim noi ca inseamna democratia, asta e alta teza…

Si uite asa democratia devine o notiune foarte prost inteleasa de romanime. Cu orice drept si libertate vine si o indatorire si exista si o limita, atat in dreapta cat si in stanga punctului de pe axa. Pentru noi insa, democratia inseamna, practic, lipsa limitelor in ceea ce putem spune si face. Ne ascundem sub perdeaua unui E democratie castigata cu sange si credem astfel ca lumea e a noastra. Si din nou incep sa ma intreb, chit ca oi starni, probabil, niste valuri: nu cumva un procent din era comunista, anume niste principii si niste legi si niste chestiuni erau tare bune in prezent? Ma intreb…